Pasi Importanti In Evaluarea Infertilitatii

Infertilitatea se defineste prin incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil dupa 12 luni de contact sexual fara folosirea unor metode contraceptive. Cu toate astea, nu e neaparat sa se astepte trecerea celor 12 luni pentru a tenta ideea existentei unei probleme care impiedica aparitia unei sarcini dorite. Cele mai importante obiective ale investigarii unui caz de infertilitate sunt identificarea cauzei si prescrierea unui tratament adecvat.

Medicul care se ocupa de cuplul cu probleme de fertilitate trebuie sa puna la dispozitie informatii corecte si sa aduca imbunatatiri celor venite de la prieteni/internet/etc, pentru ca de multe ori sunt eronate. Pe langa asta, suportul emotional nu trebuie ignorat deloc pe toata perioada investigatiilor si tratamentului.

Cuplul trebuie vazut ca un tot unitar, niciodata problema nu este a unui singur partener, iar de multe ori cauzele pot fi multiple. La prima intalnire cu medicul, acesta trebuie sa dedice suficient timp unei anamneze aprofundate in care sa afle toate detaliile despre sanatatea ambilor parteneri inainte de incercarile de a concepe: antecedente fiziologice si patologice, tratamente urmate, mediul de viata, expunerea la diferiti agenti (fizici, chimici, mecanici, biologici) si orice detaliu care la o prima vedere ar putea fi nesemnificativ. La finalul acestei discutii se poate stabili o directie a investigatiilor.

Dupa incheierea anamnezei trebuie sa urmeze un examen general in care se va insista pe aparatul genital, modificarile lui fiind cele mai posibile cauze de infertilitate.

In continuarea examenului general si al aparatului reproducator al ambilor parteneri, urmeaza evaluarea factorilor esentiali pentru aparitia unei sarcini.

In cazul partenerei se va analiza statusul menstrual si ovulator, factorul tuboperitoneal, factorul uterin si factorul cervical.

Statusul menstrual si ovulator poate fi identificat prin cateva examinari de baza, printre care: graficul temperaturii bazale, ecografia endovaginala, nivelul progesteronului. Acestea pot sa raspunda unor intrebari indispensabile care se refera la existenta sau absenta ovulatiei si identificarea momentului ei pentru a caracteriza faza luteala consecutiva ovulatiei. Grosimea endometrului este in relatie directa cu faza ciclului menstrual si nivelul progesteronului.

Analizele de sange obligatorii in acest moment sunt: FSH (Hormon Stimulant Ovarian), LH (Hormon Luteinizant), prolactina, testosteron, estradiol, progesteron, 17-hidroxiprogesteron, tiroxina, TSH (Hormon Stimulant Tiroidian). Daca au existat 2 sau mai multe pierderi de sarcina se pot verifica anticoagulant lupic (LAC), anticorpi anticardiolipinici (ACL) si anticorpi antifosfolipidici.

Factorii tuboperitoneal si uterin se evalueaza cu ajutorul unei histerosalpingografii intre ziua 6 si ziua 13. 25% din cazurile de infertilitate se datoreaza factorului tubal. Cu ajutorul ecografiei endovaginale se poate masura dimensiunea uterului, aprecia forma si identifica eventualele anormalitati. Laparoscopia poate diagnostica endometrioza si eventualele fibroze pelviene. Daca pot fi identificate unele defecte in timpul ecografiei sau salpingografiei, diagnosticul se poate confirma cu ajutorul histeroscopiei cu ajutorul careia se vizualizeaza interiorul uterului printr-o camera introdusa prin cervix.

Evaluarea mucusului cervical si testul postcoitaldemult considerate esentiale pentru aprecierea factorului cervical, acum au devenit irelevante pentru ca nu ofera un prognostic asupra sansei de aobtine o sarcina. Daca mucusul cervical este testat ca fiind persistent anormal exista 2 variante: ori sunt prezente anomalii cervicale congenitale (lipsa glandelor cervicale, lipsa receptorilor hormonali etc), ori anumite intervenii au distrus mucoasa endocervicala. Mucusul cervical normal cu teste postcoitale slabe necesita culturi pentru a exclude cervicita, respectiv masurarea pH-ului endocervical pentru a exclude hiperaciditatea. Testul de contact sperma-mucus cervical este necesar pentru a evalua un test postcoital slab, iar un rezultat anormal indica prezenta anticorpilor antispermatici. Toate analizele astea au devenit inutile si nu mai sunt recomandate.

Daca nici o examinare nu ridica suspiciuni, se poate apela la testarea genetica pentru identificarea unor posibile anomalii cromozomiale.

In cazul partenerului se incepe cu o spermograma. Printre aspectele urmarite se numara: volumul, pH-ul, concentratia in spermatozoizi, numarul total de spermatozoizi, motilitatea, morfologia, vitalitatea, prezenta leucocitelor, anticorpi antispermatici etc.

Daca spermograma se afla in valori normale urmeaza o serie de teste care evalueaza interactiunea dintre sperma si mucusul cervical: testul postcoital, testul de contact sperma-mucus cervical si testul de penetrare a mucusului cervical in vitro. Si aceste teste au devenit inutile si nu mai sunt recomandate.

Articolul va suferi modificari

78 raspunsuri

1 2
  1. Bună ziua,mă numesc Cristina,am 31 de ani,nu am rămas niciodată însărcinată, în ultimile 5 luni am mers la medicul meu ginecolog,mi sa recomandat tratament cu Duphaston și Clostilbegyt.Deoare ce nu am ciclu regulat ,și am aflat că am sindromul ovarelor polichistice.am luat Duphaston din a 15 zi a ciclului 10 zile,din a 2 zi a ciclului am luat Clostilbegyt 5 zile și a 6 zi am mers la medic,și nu sa obținut ovulația in aceste 5 luni.Doctorul meu ,când am fost ultima data mi.a recomandat Fiv.
    Mi.a zis că între inseminare artificiala și Foc el alege Fie.
    Nu se poate trata sindromul ovarelor polichistice?
    Mulțumesc.

Adauga un raspuns

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.

Inainte de a trimite o intrebare medicala te rog foloseste functia de cautare din partea dreapta (sus) a paginii pentru a gasi articolul cel mai potrivit pentru subiectul respectiv.

Primeste raspuns RAPID la intrebarea ta de ginecologie: > click aici <

Anunta-ma cand apar raspunsuri. Te poti abona si fara sa raspunzi.