Stereotipuri In Cancerele Ginecologice – Ai Risc De Incadrare?

Se stie: in medicina nu exista discriminare. Oricine este predispus sa faca o anumita boala atat timp cat se expune la risc. Pentru ca se accentueaza mereu aceste aspecte atat in carti cat si in practica din spital, in acest articol am sa va impartasesc cateva dintre stereotipurile din ginecologia oncologica.

Daca va incadrati intr-o anumita grupa riscul este mai mare sau mai mic de a dezvolta o forma de cancer depinzand si de alti factori, iar daca va ridicati semne de intrebare va indrum calduros la un control ginecologic.

Cancerul Vulvar
Pana nu demult cancerul vulvar era o raritate iar stereotipul era: pacienta in varsta (60-70 ani) cu prurit vulvar (simptomul dominant) ce nu inceteaza dupa cel putin 3 masuri terapeutice. Cauza: displazie celulara locala neasociata unei infectii, mai probabil atrofiei pielii dupa menopauza ce evolueaza in timp spre cancer.

In ultimele decade insa, din cauza infectiei pandemice cu virusul HPV, a crescut incidenta cancerului vulvar cu preponderenta la femeile tinere si active sexual (20-40 ani). Tin sa reamintesc ca prezervativul nu protejeaza de infectia cu HPV, transmiterea facandu-se cutanat.

Cancerul de Col Uterin
Ca si cancerul vulvar, cancerul de col uterin este cauzat de catre infectia cu HPV. Pentru o femeie care nu si-a facut regulat testul Babes-Papanicolau stereotipul este urmatorul: pacienta tanara (20-40 ani) cu sangerare +/- dureri relativ recent aparute la contactul sexual. Urmatorii pasi ar fi efectuarea unui test Babes-Papanicolau si a unei colposcopii cu biopsie cervicala.

Cancerul Endometrial
Stereotipul, sustinut de numeroase teorii de geneza a cancerului uterin, este: pacienta cu greutate in exces si sangerari nou aparute in post-menopauza. Cauza: ca si ovarele, tesutul adipos este responsabil de formarea estrogenului; astfe in post-menopauza tesutul adipos in exces ramane o sursa stabila din acest hormon, stimuland in continuare proliferarea mucoasei uterine. Insa totodata ovarele nu mai produc progesteron responsabil de eliminarea acestei mucoase periodic prin menstruatie.

Rezultatul este proliferarea necontrolata a endometrului ce la unele femei poate degenera malign. O veste relativ buna pentru cancerul endometrial este faptul ca datorita acestor sangerari in post-menopauza femeile vin repede la medic, iar simptomatica trage imediat un semn de alarma. Cu operatie sansele de vindecare sunt mai mari decat la orice alt tip de cancer prezentat in acest articol.

Cancerul Ovarian
Comparativ cu tipul prezentat mai inainte, cancerul ovarian se asociaza cu cel mai negativ prognostic, in principal datorita diagnosticului tarziu. Stereotipul: pacienta nulipara (fara copii), relativ in varsta, care nu a folosit metode hormonale de contraceptie ce se prezinta cu stare de plin abdominal. Explicatia?

Atat sarcina cat si folosirea anticonceptionalelor pun in stand-by dezvoltarea foliculilor ovarieni, astfel a proliferarii celulare la nivel ovarian. Astfel, de exemplu, o femeie cu 2 copii (2×9 luni fara ovulatie) ce a folosit 8 ani contraceptie hormonala are in acesti 10 ani sanse relativ nule ca celulele sa degenereze malign, in comparatie cu o nulipara fara contraceptie hormonala care se expune teoretic la fiecare ciclu menstrual la acest pericol.

Riscul de a dezvolta cancer ovarian creste deasemenea in cazul unei menarhe precoce asociata cu o menopauza tarzie, cauza fiind tot aceeasi: prezenta a mai multor cicluri menstruale pe parcursul vietii.

Cancerul Mamar
Cancerul mamar este pe primul loc in ceea ce priveste cancerele la femei. Stereotipul este: pacienta cu antecedente in familie, nulipara sau ce nu a alaptat niciodata ce se prezinta cu un nodul mamar/axilar. Nu se stie exact de ce alaptatul ar fi factor protectiv pentru acest tip de cancer insa a fost asa asociat prin studii. Am putea presupune ca este un fenomen natural menit pentru fiecare femeie si pune organismul pe drumul ce bun in ceea ce priveste sanatatea. Ca o cauza exacta demonstrata clar prin studii avem aici incarcarea familiala.

Testele au aratat ca exista mutatii genetice care duc la aparitia bolii (BRCA1 60-90% risc de cancer la san + 40-60% risc de cancer ovarian pe parcursul vietii, BRCA2 45-80% risc de cancer la san + 10-30% risc de cancer ovarian pe parcursul vietii). Stiind acest lucru numeroase tinere panicate cu mame bolnave de cancer de san au apelta la mastectomii totale bilaterale inainte sa fie si ele simptomatice. Insa aceasta masura este extrema iar atitudinea actuala ce trebuie luata cand avem o ruda cu acest tip de cancer este efectuarea unui control periodic si eventual testarea genetica.

Descoperirea din timp a unui nodul cu potential malign beneficiaza de un tratament chirurgical optim cu pastrarea sanului iar speranta de viata poate fi aceasi cu a unei persoane sanatoase.

Scopul articolului nu este de a speria populatia feminina in a-si face controale in exces de zel, ci de a informa si sensibiliza femeile cu privire la cancerele ginecologice. Atitudinea cea mai buna pe care o poate lua oricare dintre noi este de a se prezenta la un control ginecologic cel putin o data pe an.

O ecografie pelvina si un test Babes-Papanicolau costa aproximativ 100-200 RON. Daca nu aveti aceasta posibiliate atunci vizita periodica la medicul de familie ar fi de ajuns, el emitand o trimitere la medicul specialist daca simptomatologia dumneavoastra ii va ridica semne de intrebare.

Aveti grija de corpul dumneavoastra! Sanatate!

6 raspunsuri

  1. buna.am facut cauterizare pe col acum 12 ani si la un control acum un an mi sa spus ca nu a aparut.lucrez in mediu rece,exista posibilitatea sa apara?multumesc

    • Salut Lumi
      Atata timp cat faci regulat testul Papanicolau poti fi la curent cu starea colului uterin. Mediul in care lucrezi nu ar trebui sa aiba mare importanta.
      Sanatate

  2. adelina stoica

    buna,ce indicatii imi puteti da pt’diagnostic prinit in urma unei biopsi cervicale..CIN 1.

  3. Salut,
    Am de aprozimativ 10 luni niste mici chisturi pe marginea labiei mici. Doctorita mea mi-a zis sa le las in pace, fara alte explicatii, dar acum s-au mai adaugat doua si sunt mai umflate. Imi e teama sa nu se incadreze in categoria cancer vulvar, pentru ca am mai avut antecedente in familie. Dr. mea nu ma poate primi pana in octombrie(!!), ceea ce mi se pare prea riscant. Cum sa fac sa obtin o informatie pertinenta despre ce e cu aceste chisturi? O analiza, ceva, ce as putea face mai mult inafara de o apreciere ochiometric a unui singur doctor pana acum? Imi e teama sa nu ajung la mai rau din neglijenta… Exista vreo tehnica de a le scoate cu totul de acolo (cred ca asta m-ar linisti cel mai mult) sau ceva de genul crioterapie sau laser care sa le cauterizeze cumva, sa nu mai creasca si sa nu se mai extinda? Multumesc din suflet pentru un sfat bun!

  4. Am uitat sa precizez ca nu ar avea cum sa fie legate de BTS, pentru ca nu imi incepusem inca viata sexuala cand le-am depistat. Sunt de culoarea pielii, poate f.f. putin mai deschide, si cumva “incorporate” in tesutul labiei, ca si cum am crescut undeva in interiorul ei, si sunt unele langa altele aceste chisturi, nu imprastiate, ci ca si cum ar fi in acelasi “sac”. Tind sa se mareasca si sa se extinda spre capatul dinspre spate al labiei, inspre fata pana acum nu aam observat vreo tendinta de migrare… Dor numai daca incerc sa le strang, si nu au nici un fel de cap ca sa zic ca sunt pline cu ceva care s-ar putea elimina. Sunt insa sensibile la anumite secetii (poate mai acide) care le deranjeaza si atunci incep sa ma usture si e f. derajant. Pe langa frica mea de cancer vulvar…

  5. Buna-ziua,

    Am 25 de ani si am facut recent un tes papa-nicolau si mi-au venit rezulatatele .As avea nevoie de un mic ajutor pana ma duc la doctor sa imi dau seama ce rezultat am primit:
    XNegativ pt leziuni intrapiteliale sau maligne
    si la diagnostic descriptiv,alte observatii apare asa:celule superficiale,intermediare,bacili,granulocite,detritus celular…

    Ce inseamna va rog un raspuns

    Multumesc frumos

Adauga un raspuns

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.

Inainte de a trimite o intrebare medicala te rog foloseste functia de cautare din partea dreapta (sus) a paginii pentru a gasi articolul cel mai potrivit pentru subiectul respectiv. Ofera cat mai multe detalii (varsta, simptome, analize, rezultate etc) pentru a putea primi un raspuns adecvat. Nu este nevoie sa trimiti aceeasi intrebare de mai multe ori, o singura data e suficient. Te rog retine articolul la care ai trimis intrebarea sau aboneaza-te sa primesti atentionare pe email. Daca intrebarea este complexa, iar explicatiile necesita mai mult de 100 de cuvinte, foloseste forumul medical.