Test Genetic Pentru Hemocromatoza Primara

Screening populational pentru mutatiile C282Y, H63D si S65C din gena HFE, implicate in etiopatogeneza hemocromatozei primare

Catedra de Genetica Medicala, UMF “Iuliu Hatieganu”

Cate ceva despre hemocromatoza primara:

– hemocromatoza primara (cresterea absorbtiei fierului de 3-5 ori fata de normalul de 1 mg/24h) = cea mai FRECVENTA boala AUTOSOMAL-RECESIVA din populatia alba (prevalenta aprox. 1/300 => frecventa purtatorilor aprox 1/10)

– boala cu debut nespecific (afectare pluriorganica), evolutie indelungata, cu complicatii redutabile, dar cu expresivitate variabila, modulata de factori de mediu

– tablou clinic (consecinta a depunerii fierului la diverse niveluri si a reactiei locale)
– astenie, fatigabilitate (apar precoce)
– hepatopatie => in timp ciroza hepatica, in absenta tratamentului
– artralgii => strangere dureroasa de mana (expresie a artropatiei hemocromatozice)
– afectare cardiaca (tulburari de ritm+/- conducere, insuficienta cardiaca)
– afectare endocrina (diabet zaharat secundar, hipogonadism hipogonadotropic)
– melanodermie

– tratamentul = simplu, sigur si eficace = flebotomie periodica, sau la cei care nu suporta flebotomia, chelatori de fier (Desferoxamina)

Scopul studiului:

– determinarea frecventei mutatiilor C282Y, H63D si S65C de la nivelul genei HFE, prin tehnica PCR-RFLP, in populatia din Romania (nu s-a efectuat inca NICIUN asemenea studiu in Romania)

– !!! NU cautam bolnavi (boala debuteaza de obicei la 40-60 de ani), ci FRECVENTA UNOR MUTATII (frecventa heterozigotilor – boala este autosomal recesiva, asadar e nevoie de prezenta la aceeasi persoana a 2 mutatii pentru a se valida pe plan clinic)

– statutul de PURTATOR al unei mutatii = NU are valoare predictiva pozitiva asupra proprii stari de sanatate !!!

Conditii de participare la studiu:

– absolut ORICINE poate sa participe, indiferent de sex sau varsta, participarea fiind absolut voluntara si nesilita

– participarea la studiu presupune:
– semnarea unui consimtamant scris
– completarea unei fise individuale
– prelevarea a 3 ml de sange (punctie venoasa obisnuita)

Recoltarea probelor de sange se efectueaza la Laboratorul de Investigatii Genetice, Clinica Ginecologie I , str Clinicilor 3-5 -> Dr. Mariela Militaru
– se poate manca inainte de recoltarea probelor !!!

Program Laborator de Investigatii Genetice:

– in FIECARE zi, de luni pana vineri, in intervalul orar 10-13

– studiul se desfasoara pe termen nedefinit; participarea este oricand binevenita !!!

57 raspunsuri

  1. trebuie spus,ca la congresul de la iasi,echipa de studenti de la cluj ,a luat premiul al doilea,cu acest studiu! premiantul se numeste Trifa Adrian si este student in anul patru!

  2. Laurentiu Craciunas

    N-am stiut asta, doar atat am primit mail.. felicitari! 🙂

  3. e minunat cind munca ti-e rasplatita,nu-i asa? din pacate,astfel de stiri nu sint mediatizate in media de la noi!

  4. Laurentiu Craciunas

    Asa e.. pana nu dai in cap la cineva sau pana nu faci o greseala la 100 de operatii nu apari la tv…

    Intrebare de 10 puncte: cine se ocupa de recoltarea sangelui pentru test?

  5. pentru cine este intrebarea? stiu ca au donat multi studenti probe de singe. cit despre acuzele din presa,am vazut pe tvr o emisiune la care “doctorul”val valcu, a proferat injurii la adresa medicilor! rusinos!

  6. Laurentiu Craciunas

    Intrebarea e pentru oricine are raspunsul 🙂

    Ma refeream la cine recolteaza sangele, nu cine doneaza pentru analize, sau tot studentii si recolteaza? Merg si eu maine cu cativa prieteni sa vedem ce iese 🙂

  7. bun,acum am inteles,uite,ma interesez si iti comunic,bine?

  8. Laurentiu Craciunas

    Ah, nu e nevoie – vad maine pe pielea mea 🙂

    Multumesc oricum 🙂

  9. da,nu-i nici un deranj,cu un telefon aflu ce si cum!:)

  10. Laurentiu Craciunas

    Daca nu e deranj atunci chiar va rog 😀

  11. laurentiu, iata raspunsul: Clinica ginecologie I- laboratorul investigatii genetice. dr.Mariela Militaru ,pentru recoltare HFE.
    am aflat ca studentii de anul trei au fost cei mai activi in aceasta actiune! felicitari!

  12. Laurentiu Craciunas

    Multumesc, informatia e utila pentru toti cei care vor vrea sa faca testul.

  13. cu placere! ma bucur ca ti-am fost de ajutor!

  14. salut ! am citit si eu discutia si pot sa te lamuresc in legatura cu recoltarile ca sunt efectuate de asistentele Meli si Simona! 🙂

  15. ..si felicitari pt site!

  16. Laurentiu Craciunas

    Mersi, mersi 🙂

  17. Servus!
    sunt Adrian Trifa, student anul 4 si lucrez la Catedra de Genetica UMF Cluj. Tin sa mentionez ca am inceput acest studiu in octombrie 2007 si pana la ora actuala au participat la studiu 103 de persoane, din care 82 de studenti la UMF Cluj. Saptamana trecuta au venit 20 de colegi din anul 3 in doar 3 zile. Multumesc Ralucai pentru acest lucru si iti multumesc si tie Laurentiu pentru postarea prezentarii studiului.
    pt orice nelamuriri, iata adresa mea : adi_trifa [at] yahoo.co.uk

  18. Laurentiu Craciunas

    Salut,

    felicitari pentru proiect! Vor mai veni si maine cativa din afara UMF-ului, iar daca tot esti aici poate ne zici cateva detalii despre tehnica PCR folosita in cazul asta. E nevoie de toti cei 3 ml sau se si stocheaza?

    Mersi si spor in continuare!

    ps: ti-am editat @-ul din email ca sa nu te spameze botii

  19. laurentiu,vad ca s-au lamurit lucrurile,direct de la “sursa”!
    ma bucur si va doresc”succesuri”(sa mai si glumim!) mai departe!

  20. mersi!

    analiza celor 3 mutatii se face prin tehnica PCR-RFLP; adica amplificam niste portiuni din gena HFE, care contin cele 3 mutatii pe care le studiem; portiunile astea le digeram pe urma cu niste enzime zise de restrictie, care recunosc cu specificitate de 100% anumite secvente nucleotidice; cum orice mutatie inseamna o modificare a informatiei genetice, va fi alterat pattern-ul normal al digestiei fragmentelor amplificate prin PCR, lucru care va semnala prezenta unei anumite mutatii, lucru pe care noi il vedem la electroforeza in gel de agaroza, prin marcarea fragmentelor ADN cu bromura de etidiu, care apare fluorescenta in lumina UV. dupa aia, fotografiem gelul si interpretam poza in functie de numarul si lungimea fragmentelor de restrictie.
    cat despre cei 3 ml, se stocheaza. la o extractie a ADN-ului nu ii folosim pe toti cei 3 ml, dar se poate intampla sa nu avem suficient ADN la extractie…etc, si sa avem de “rezerva”. oricum, toti participantii la studiu primesc un formular de consimtamant in care sunt stipulate conditiile de pastrare si utilizare ulterioara a probelor

  21. Laurentiu Craciunas

    Inca o intrebare scurta: pe ce tip de anticoagulant se face recoltarea sangelui?

  22. Laurentiu Craciunas

    EDTA inhiba ADN polimeraza, nu afecteaza rezultatul?

  23. nu cunosc ca EDTA sa aiba un asemenea efect asupra Taq polimerazei. amplificarea o iesit intotdeauna

  24. Laurentiu Craciunas

    De obicei cand se recolteaza sange si se presupune ca se va face si PCR, se alege alt anticoagulant din cauza inhibitiei pe care o are EDTA pe ADN polimeraza.

    Mai este si varianta ca se elimina EDTA din probele de ADN prin tratare cu etanol si eram curios daca tineti cont de lucrul asta 🙂

  25. EDTA leaga Mg2+, si astfel s-ar putea explica efectul de inhibitie a Taq polimerazei, dar urmele de EDTA se elimina prin spalare cu etanol 70%; folosim kit-uri pt purificarea ADN-ului, nu facem cu cloroform-isoamilic sau alte variante mai vechi

  26. Mg2+ este cofactor pt Taq polimeraza

  27. dar repet, nu e cazul, pt ca dupa precipitae, sedimentul ADN este spalat cu EDTA

  28. cu etanol, pardon

  29. Laurentiu Craciunas

    Nu stiu ce contin kit-urile de purificare, dar probabil iau in considerare o eventuala contaminare cu EDTA de vreme ce iese amplificarea, deci no need to worry 🙂

  30. de altfel, majoritatea anticoagulantelor leaga pe langa Ca2+, si Mg2+, deci ar fi de asteptat ca si acestea sa inhibe Taq polimeraza; de fapt, o inhiba indirect, prin privarea de cofactorul sau natural, respectiv Mg2+; de aceea reactia PCR necesita si prezenta Mg2+, altfel nu functioneaza polimeraza

  31. Laurentiu Craciunas

    Da, numai ca, cantitatea de Mg2+ trebuie crescuta corespunzator in caz de contaminare.

  32. dar recomandarea specifica pt kitul cu care lucram este sa se recolteze sangele pe EDTA

  33. eu nu am cum sa verific contaminarea cu EDTA

  34. in plus, eu lucrez cu un mix care are deja toti reactantii inclusi, inclusiv Mg2+; dar inca nu mi s-o intamplat sa nu iasa amplificare

  35. si oricum, nu contaminarea cu EDTA ii problema mea majora la ora actuala. nu a fost cazul pana acum, noi lucram peste 50 de mutatii diferite si mergem in mare cu acelasi protocol de amplificare pentru toate; nu a fost cazul sa aducem modificari majore la vreunul din ele; suntem intr-o faza in care incercam sa facem cat mai multe

  36. Laurentiu Craciunas

    Dupa spalarea cu etanol nu se mai pune problema de contaminare + daca pe kit scrie ca se recolteaza pe EDTA cu siguranta eu ei in vedere decontaminarea, altfel nu ar recomanda asta.

    Merg la somn acum ca dimineata am semio 🙂 Maine pe la 11 si ceva sunt si la recoltat sa vedem ce iese 😀

    Noapte buna!

  37. spalarea cu etanol nu asigura intotdeauna decontaminarea. in fine, noapte buna!

  38. […] fost astazi sa-mi fac testul genetic pentru hemocromatoza la gine 1. Totul a fost neasteptat de rapid, a durat maxim 15 minute pentru 6 oameni cati am fost, […]

  39. as dori sa stiu ce se intampla cu sangele dupa ce este folosit in aflarea celor necesare…adica exista un crematoriu al spitalului unde se incinereaza eprubete impreuna cu sangele sau sangele se arunca intr-o chiuveta si eprubetele sunt sterilizate si refolosite?

  40. Adrian Trifa

    Elena draga,

    eprubetele cu EDTA, in care se recolteaza probele de sange NU se refolosesc; de altfel, nimic din ceea ce folosim noi NU se refoloseste; totul este de unica folosinta; eu pastrez sangele in eprubeta inca o perioada dupa ce am facut extractia ADN, in eventualitatea in care as mai avea nevoie sa mai fac o extractie, pentru ca sa nu chem inca o data la recoltat persoana respectiva; de altfel, in genetica, mai ales partea moleculara, a refolosi un consumabil ar fi un dezastru, avand in vedere riscul contaminarii probelor. poate altii asa fac, dar nu merita riscul, acum cand tendinta este spre materiale de unica folosinta. sper ca te-ai lamurit acum…

  41. Laurentiu Craciunas

    Zilele astea ma invart prin zona catedrei de genetica (amfiteatrul de biofizica – Moldovan, m-am saturat de CFR) mai gasesc pe cineva acolo sa iau rezultatele? Am gasit si fisele cu consimtamantul celorlalti cu care am fost, deci le pot lua pe toate 🙂

  42. Adrian Trifa

    In fiecare zi, ma gasesti ori pe mine, ori pe Dr. Radu Popp, pana seara tarziu…

  43. Laurentiu Craciunas

    Ok, maine promit sa vin, mersi.

  44. Adrian Trifa

    te rog sa imi comunici ora aproximativa la care poti veni, pt ca, din motive lesne de inteles, atat poarta mare cat si usa dinspre histo sunt inchise mai tot timpul, inclusiv cand suntem acolo si lucram…

  45. Laurentiu Craciunas

    Intre 12:00 si 13:00.

  46. Adrian Trifa

    o sa fie Dr. Radu Popp, ca eu am chirurgie pana la 1

  47. Laurentiu Craciunas

    Adica atunci merg in amfi si pot veni la orice ora dupa daca e nevoie… pana seara (noaptea) sunt acolo 🙂

  48. Laurentiu Craciunas

    Iui ca am emotii, poate a iesit pozitiv 😀

    Este cineva care sa dea sfat genetic? Tinand cont ca e boala autosomal recesiva, iar mutatia frecventa… Ajung de-mi duc toate iubitele la test inainte si apoi fac selectie ca sa elimin sansele de a avea mutanti homozigoti in F1 🙂

    Mai in gluma, mai in serios, n-ar fi rau sa se faca screening inainte de nunta, macar pentru cele mai frecvente mutatii…

  49. Adrian Trifa

    3 mutatii facem, dintre care una din ele produce in stare homozigota cele mai severe manifestari fenotipice…dc vrei, iti explic mai pe larg cand ai tu chef…ideea mea asta ar fi, sa se faca screening la toti nou-nascutii pt aceste 3 mutatii…insa, ar fi nevoie de parlamentari indelungi cu autoritatile de la Bucuresti…dar asta as vrea eu…si screening nu doar pt mutatiile din hemocromatoza, ci si pt altele, macar pt cele mai frecvente decat 1/50.000…plus ca tehnicile de genetica moleculara folosite pt studiul acestor mutatii nu sunt chiar atat de scumpe pe cat isi imagineaza unii…
    stai linistit, fara emotii, Laurentiu…

  50. Laurentiu Craciunas

    Am fost azi pe la 12:15 si nu am gasit pe nimeni, acum e inchisa usa, mananc si ma intorc pe la 3:30 si o sa tot incerc sa intru din ora in ora poate reusesc 🙂

  51. Buna ziua,

    Se mai pot face teste pt investigatiile genetice, mai este valabil?

    in decembrie 2008 mi-a iesit sideremia mare, de 218 ug/dl, feritina de 381 ug/L (fata de 10-220), dar fierul a iesit de 119 ug/dl, am refacut testele dupa ce 2 luni nu am mancat carne deloc si au iesit bune, nu am facut niciun tratament, dupa care am consumat carne din nou.
    Mai e cazul sa investighez? Va rog mult sa-mi recomandati un doctor….ca nu stiu incotro sa ma indrept.

    O zi buna
    o vizitatoare

  52. Buna ziua!

    In cazul cand se constata o hiperferitinemie (cum a fost si in cazul dumneavoastra), urmatorul pas (obligatoriu in mod normal) este masurarea saturatiei cu fier a transferinei serice, care reflecta cel mai fidel starea depozitelor de fier ale organismului. Aceasta are valori normale de 15-25% pentru persoanele de sex feminin. In cazul in care valoarea saturatiei transferinei este mai mare de 40-45%, se recomanda testarea genetica pentru mutatiile HFE. Exista foarte multi factori patologici si fiziologici care pot influenta parametrii metabolismului fierului; trebuie vazute antecedentele dumneavoastra personale patologice (sau altfel spus, in speta, daca ati avut manifestari care sa ridice suspiciunea de hemocromatoza?), antecedentele familiale (daca ati avut in familie persoane cu manifestari de hemocromatoza) si asa mai departe. Deci sunt multe aspecte care trebuie discutate. In cazul dumneavoastra ar trebui acum inca o data sideremia (care are o valoare relativa in suspiciunea de hemocromatoza), feritina si saturatia cu fier a transferinei serice (cele mai valoroase investigatii in suspiciunea de hemocromatoza), dupa care ar urma testarea genetica.

  53. Mai sunt valabile testele pentru investigatiile genetice?
    Acum cateva zile mi-am facut analizele si sideremia a iesit 240 ug/dl…si nu este prima data
    si anul trecut a fost mare si m-au pus sa il repet la Institutul de hematologie

    Multumesc!

  54. Sunt valabile testele genetice (in conditii putin diferite fata de acum 2 ani), insa am urmatoarea recomandare: intrucat sideremia NU este cel mai fidel indicator al depozitelor de fier, as recomanda in prealabil masurarea saturatiei cu fier a transferinei serice (parametrul a carui valoare reflecta exact starea depozitelor de fier din organism) si eventual a feritinei; o valoare de peste 45% a saturatiei transferinei ar sugera o supraincarcare cu fier. Dupa aceea, in functie de rezultat, ne putem gandi la testarea genetica.

  55. Buna!La analizele de sange:Fierul 220 ug/dl ,feritina 167 ug/l (val.normale 30-400 ug/l) , hemoleucograma a iesit in valori normale. Este suspiciune de hemocromatoza?Anul trecut fierul a iesit tot marit avand valoarea de 206 ug/dl.

Adauga un raspuns

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.

Inainte de a trimite o intrebare medicala te rog foloseste functia de cautare din partea dreapta (sus) a paginii pentru a gasi articolul cel mai potrivit pentru subiectul respectiv. Ofera cat mai multe detalii (varsta, simptome, analize, rezultate etc) pentru a putea primi un raspuns adecvat. Nu este nevoie sa trimiti aceeasi intrebare de mai multe ori, o singura data e suficient. Te rog retine articolul la care ai trimis intrebarea sau aboneaza-te sa primesti atentionare pe email. Daca intrebarea este complexa, iar explicatiile necesita mai mult de 100 de cuvinte, foloseste forumul medical.