Ultima Noapte De Chirurgie

In seara asta am plecat cu melancolie de acasa spre ultima garda de chirurgie. Data trecuta povesteam despre prima saptamana de medicina in Anglia. Am continuat atunci 6-7 luni de gineco-oncologica in acelasi spital (The Christie, in Manchester), iar acum un an am venit in sud pe un post de Senior House Officer (SHO) pe chirurgie generala in spitalul din Worthing, pe coasta de sud.

Despre ierarhia profesionala se poate citi mai detaliat la Paracelsus, mentionez doar ce e esential pentru a intelege paragrafele de mai jos.

O echipa medicala are la baza 4 oameni: 1 House Officer (HO), 1 Senior House Officer (SHO), 1 Registrar (SpR – Specialist Registrar) si 1 Consultant. In unele cazuri exista scheme mai complexe, cand 1-2 dintre cei 4 face parte din 2 echipe (siameze). Ca si responsabilitati, prima linie de lupta este reprezentata de SHO care are ca ajutor pentru sarcini tintite House Officerul caruia ii poate delega una, alta (prelevare de sange, o branula, prescriere de fluide etc etc, in general lucrurile marunte care iau timp pretios).

Exista 2 categorii de zile de munca: daca esti de garda, acoperind urgentele, sau daca nu esti de garda, acoperind pacientii deja existenti.

Sistemul de garzi este usor diferit de cel din Romania in sensul ca o garda dureaza 12 ore (zile lungi sau nopti) si sunt cuplate cate 4 consecutiv in timpul saptamanii (de luni pana joi) sau 3 in week-end (de vineri pana duminica). Ziua (sau noaptea) de garda incepe cu un “hand over”, un proces prin care echipa care pleaca din garda preda pacientii echipei care vine in garda. De obicei dureaza cam jumatate de ora, iar informatiile schimbate sunt referitoare la cateva date demografice ale pacientilor (varsta, sex), motivele prezentarii, patologii din backgroundul medical, investigatiile si rezultatele deja existente si un diagnostic de lucru. In felul acesta noua echipa va sti care pacienti sunt prioritari in functie de severitatea problemelor actuale.

Tot in hand-over se preda si bleep-ul/pagerul care faciliteaza comunicarea in interiorul spitalului. Fiind la nivel de junior doctor (SHO/ST1) sunt practic prima linie de garda, adica primul care vede pacientii trimisi de medicii de familie, departamentul de Urgente (A&E / Accident and Emergency) sau de alte echipe medicale care doresc un review de alta specialitate pentru pacientii lor. Dupa ce vad pacientii, ii examinez si efectuez un set de baza de analize/investigatii in functie de motivele prezentarii, astept rezultatele pentru a lua decizia daca trebuie sa internez pacientul sau pot sa-l trimit acasa, nefiind vorba de o problema acuta care sa solicite internare.

Pentru pacientii care necesita internare, in urma rezultatelor investigatiilor, pregatesc un plan de tratament, iar la un moment dat in cursul zilei respective voi revedea pacientul impreuna cu Registrarul (medicul din echipa cu experienta mai multa, cumva echivalentul medicului specialist de la noi) pentru a verifica evolutia si a confirma planul de tratament. Undeva la inceputul sau sfarsitul zilei exista o “vizita mare” in care vedem toti pacientii internati la un moment dat impreuna cu toata echipa condusa de Consultant (echivalentul medicului primar de la noi).

Cand nu sunt de garda, ziua incepe la 8 dimineata cu o vizita a tuturor pacientilor internati sub echipa mea, facand un plan al fiecarui pacient pentru ziua respectiva si cateva zile in avans. Dupa vizita si punerea in miscare a planului respectiv, in functie de programul spitalului/departamentului/echipei urmeaza liste de operatii, intalniri MDT (Multidisciplinary Team) in care discut pacientii cu patologii mai complexe beneficiind de opinia radiologilor, histopatologilor, nefrologilor, gastroenterologilor, oncologilor etc prezenti la intalnirea respectiva. Intalnirile M&M (Morbidity and Mortality) sunt organizate saptamanal in cadrul departamentului in care se prezinta si se discuta pacientii cu evolutie neasteptata, cu complicatii sau chiar deces cu scopul de a identifica eventualele greseli si a imbunatati practica medicala. Exista si sedinte de Teaching si Journal Club cu scop educativ, la care participa tot departamentul.

Ziua de lucru se incheie la ora 5, iar daca raman investigatii neraportate inca se vor transmite echipei de garda cu scopul de a le verifica mai tarziu si a lua decizii in functie de rezultate. Pentru a respecta EWTD (European Working Time Directive) in fiecare saptamana trebuie sa sa imi iau jumatate de zi libera pentru a nu depasi cele 40 de ore de lucru / saptamana.

Pornind de la un interviu pentru Revista Click! Sanatate am ajuns sa-mi pun intrebarea referitoare la care este cea mai mare satisfactie pe care o am. Intrebarea e dificila pentru ca trebuie aleasa doar una, sa fie cea mai mare. Cred ca cea mai mare satisfactie vine de la responsabilitatea pe care o ai ca medic tanar.

De exemplu acum, la ora 3:45 dimineata, sunt singurul medic din spital care acopera chirurgia. Din echipa mentionata mai sus, Consultantul vine extrem de rar noaptea in spital, Registrarul este acasa undeva mai aproape de spital decat Consultantul, iar House Officeul nu face garzi de noapte. Daca apare ceva care ma depaseste pot oricand sa sun Registrarul, dar pana sa ajunga aici toata responsabilitatea e a mea. Si e un sentiment placut 🙂

In noaptea asta sunt internati 45-50 de pacienti care au avut interventii chirurgicale in ultimele zile + 6 pacienti pe care i-am internat eu de aseara pana acum. Nimic foarte grav (de asta imi permit sa stau la scris pe net), o pancreatita, o posibila appendicita, un prolaps de colostomie (deja e redus, doarme confortabil), o colica renala (in garzi acopar si urologia) si doua colecistite. Fiecare are plan facut pentru noaptea asta, iar dimineata la vizita li se va face planul pentru urmatoarele zile.

Un top 5 al diagnosticelor pe care le-am pus in ultimul an:

1. colecistitele si apendicitele

2. diverticulite cu sau fara perforatie (Sunt de regula pacientii care te tin langa ei o buna parte din noapte. In Romania nu stiu daca sunt subdiagnosticate sau pur si simplu lipsesc din spitale, dar aici pare sa fie endemie de diverticulite comparat cu ce e in tara la noi. Sa fie dieta vestica? Hmm)

3. herniile pe acelasi loc cu pancreatitele

4. obstructii intestinale de diferite cauze

5. gastroenterite servite de medicii de familie ca si posibile apendicite.

De acum cobor mai departe spre Sfantul Graal, pelvisul, si ma voi confrunta cu vesnica enigma: e apendicele sau e tubo-ovarian (chist, torsiune etc), subiect de razboi in fiecare garda intre ginecologi si chirurgi heh

Am zis de melancolie la inceput pentru ca a fost un an bun, m-am inteles bine cu echipa de aici, iar chirurgia, chiar daca nu mi-e prioritara, e o specializare care ofera multa satisfactie. Intre timp am ajuns si la jumatatea distantei catre tinta finala (RCOG) definita acum 3 ani, la inceputul anului 6 de facultate, trecand de prima parte a examenului MRCOG (Membership of the Royal College of Obstetricians & Gynaecologists).

Cum am mentionat si in interviul de pe Pagina Medicala, activitatea academica a fost unul dintre motivele venirii in Anglia, iar lucrurile merg conform planului, reusind sa conduc 4 audituri, sa fiu coautor la 8 articole in curs de publicare in reviste de specialitate, 6 dintre ele fiind acceptate spre prezentare si la congresul international ASGBI (Association of Surgeons of Great Britain and Ireland) 2013 si prima mea meta-analiza ca prim autor, acceptata pentru prezentare la RCOG World Congress 2013 si in curand in revista British Journal of Obstetrics and Gynaecology (sper :P).

Suna bleepul, trebuie sa plec, mai multe detalii in articolul viitor.

Scuze pentru eventualele greseli de ortografie.

2 raspunsuri

  1. Foarte interesant! Felicitari si mult succes in aceasta nobila profesie.

  2. Salut,
    Observ ca sistemul e foarte asemanator cu cel din Germania, cu diferenta ca HO si SHO sunt la noi bagati in aceeasi oala, cea de ” assistenzärzte”, echivalentul rezidentilor din ro. Cot la cot cu noi lucreaza si specialistii, ei având dreptul sa opereze fara primar dar facând garzi in spital ca si rezidentii.

Adauga un raspuns

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.

Inainte de a trimite o intrebare medicala te rog foloseste functia de cautare din partea dreapta (sus) a paginii pentru a gasi articolul cel mai potrivit pentru subiectul respectiv. Ofera cat mai multe detalii (varsta, simptome, analize, rezultate etc) pentru a putea primi un raspuns adecvat. Nu este nevoie sa trimiti aceeasi intrebare de mai multe ori, o singura data e suficient. Te rog retine articolul la care ai trimis intrebarea sau aboneaza-te sa primesti atentionare pe email. Daca intrebarea este complexa, iar explicatiile necesita mai mult de 100 de cuvinte, foloseste forumul medical.