Vaginoza bacteriana este o afectiune a vaginului care se caracterizeaza prin dezechilibrarea florei vaginale normale si aparitia de simptome: secretie vaginala abundenta si miros neplacut.
Pe langa simptomele obisnuite, vaginoza bacteriana poate determina aparitia durerii si a senzatiilor de mancarime si usturime. Tinand cont ca vaginoza bacteriana nu reprezinta o infectie cu germeni patogeni, ci proliferarea in exces a unor specii existente in mod normal in vagin, afectiunea nu este periculoasa, dar trebuie tratata corespunzator pentru eliminarea simptomelor de acompaniament.
Denumirea initiala a vaginozei bacteriene a fost vaginita cu Gardnerella din cauza germenului proliferat in exces, dar ulterior s-a constatat ca exista mai multe specii care pot tulbura echilibrul florei vaginale, astfel incat denumirea a fost schimbata.
Nu se cunoaste exact mecanismul de aparitie a vaginozei bacteriene, dar s-a constata ca se produce o scadere a numarului normal de lactobacili, respectiv proliferarea bacteriilor anaerobe. Exista cativa factori de risc in aparitia vaginozei bacteriene: partener sexual nou, irigatii vaginale, fumatul. Nu se cunoaste exact rolul partenerilor noi in aparitia vaginozei bacteriene, mai ales ca aceasta se poate dezvolta si in absenta activitatii sexuale.
Vaginoza bacteriana poate avea complicatii, printre care: riscul crescut de infectie si transmitere HIV, infectie dupa unele proceduri chirurgicale (histerectomie, avort), aparitia unor complicatii in timpul sarcinii, riscul crescut de infectii cu transmitere sexuala (herpes genital, clamidia, gonoree), deci este indicat sa fie diagnosticata si tratata cat mai repede.
Diagnosticul vaginozei bacteriene presupune recoltarea si analiza la microscop a unei probe din secretia vaginala.
Intr-un studiu publicat in ultimul numar al jurnalului Proceedings of the National Academy of Sciences cercetatorii au evidentiat faptul ca flora vaginala difera la femeile sanatoase in functie de etnie. De asemenea, pH-ul vaginal este mai mare la hispanici si negri (5,0 respectiv 4,7) decat la asiatici si albi (4,4 respectiv 4,2).
Descoperirile deschid subiectul unor noi studii care vor avea ca scop personalizarea medicinii in functie de categoria florei vaginale din care face parte o femeie, tocmai pentru ca ce e normal intr-un caz poate fi patologic in altul si viceversa.
Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe pe Facebook: Share
