Activitatea fizica pentru sanatatea creierului

Deoarece nu putem avea niciodata suficiente motive pentru a continua sa facem exercitii fizice, un nou studiu pe soareci a observat faptul ca activitatea fizica nu numai ca sporeste numarul neuronilor noi din creier, dar poate schimba subtil forma si functionarea acestor celule. Aceste modificari ar putea avea implicatii pentru memorie si chiar amanarea aparitiei dementei.

Asa cum au auzit majoritatea dintre noi, creierul nostru nu este compus din tesuturi statice si nemodificabile. In schimb, la majoritatea animalelor, inclusiv creierul uman, creierul este un organ dinamic, activ, in care neuronii noi si conexiunile neuronale sunt create pe tot parcursul vietii, in special in zonele creierului legate de memorie si gandire.

Acest proces de creare a neuronilor noi, numit neurogeneza, poate fi modificat prin stilul de viata, inclusiv prin activitatea fizica. Multe studii din trecut au aratat ca la rozatoarele de laborator, exercitiile dubleaza sau chiar tripleaza numarul de celule noi produse in creierul adultilor, comparativ cu creierul animalelor sedentare.

Neurogeneza la soareci vs oameni

Dar nu a fost clar daca noile celule ale creierului la animalele active sunt intr-un fel diferite de neuronii noi la animalele inactive sau daca sunt doar mai numeroase.

Aceasta intrebare a fost mult timp interesanta pentru oamenii de stiinta de la Laboratorul de Neurostiinde de la Institutul National pentru Imbatranire, care a examinat modul in care activitatea fizica modifica atat creierul cat si comportamentul animalelor de laborator.

Anul trecut, intr-un studiul important publicat in NeuroImage, cercetatorii au descoperit ca celulele tinere ale creierului la soarecii adulti care au petrecut o luna cu rotile pentru alergare in custile lor par sa fie diferite de cele ale animalelor care nu au alergat.

Pentru acest experiment, oamenii de stiinta au injectat un vaccin modificat impotriva rabiei in animale, vaccin care a intrat in sistemul nervos si in creier. Apoi, au urmarit legaturile intre celulele creierului si au observat ca, in comparatie cu celulele creierului sedentar al animalelor, neuronii nou-formati ai animalelor active au dendrite mai dese si mai lungi, care ajuta la conectarea celulelor la reteaua de comunicari neuronale. De asemenea, au descoperit ca mai multe dintre aceste conexiuni au condus la portiuni ale creierului care sunt importante pentru memoria spatiala, care este harta noastra interna a locului in care am fost si cum am ajuns acolo.

Acest tip de memorie este adesea diminuata in stadiile incipiente ale dementei.

Aceste constatari au implicat animale care fusesera active fizic timp de o luna, echivalentul a mai multor ani de activitate fizica la oameni. Cercetatorii s-au intrebat daca astfel de schimbari in neuroni sau conexiuni ar putea incepe de fapt mai devreme si poate aproape imediat dupa ce animalele au inceput activitatea fizica.

Conteaza cat exercitiu fizic faci in fiecare zi?

Astfel, pentru noul studiu, aceiasi cercetatori au adunat un grup de soareci masculi adulti – masculii au fost utilizati pentru a evita contabilizarea efectelor ciclului de reproducere feminin. Animalele au fost injectate cu o substanta care marcheaza neuronii nou-nascuti. Jumatate au fost lasati apoi sa alerge timp de o saptamana pe rotile din custile lor, in timp ce ceilalti au ramas inactivi. Ulterior, unii au fost de asemenea injectati cu vaccinul modificat impotriva rabiei pentru a urmari sinapsele si conexiunile dintre neuroni.

Atunci cand oamenii de stiinta au examinat microscopic tesutul cerebral, creierul alergatorilor, dupa cum era de asteptat, avea mai multi neuroni noi decat creierul animalelor sedentare, chiar daca alergatorii erau activi de doar o saptamana. Interesant, de asemenea, a fost faptul ca neuronii aveau aceeasi conformatie si aspect. Acestia erau mai mari, ca si in studiul soarecilor care au alergat timp de o luna, au aratat dendrite mai dese si mai lungi decat neuronii de la celelalte animale inactive.

Aceste celule tinere au fost mai bine integrate in circuitele creierului, de asemenea, cu mai multe conexiuni in anumite portiuni ale creierului care sunt implicate in memoria spatiala si alte tipuri de memorie. Surprinzator pentru oamenii de stiinta, aceste celule s-au dovedit a fi mai putin usor de activat de catre semnalele neurochimice, care este deobicei un semn distinctiv al neuronilor mai maturi. Ei au ramas calmi si mai putin predispusi la excitabilitate decat neuronii noi din creierul inactiv al animalelor.

Asadar, orice tip si orice cantitate de miscare conteaza. Chiar si 30 de minute de mers vioi in fiecare zi poate avea un efect benefic asupra sanatatii tale. Aceasta e si recomandarea oficiala: 150 de minute saptamanal de exercitiu fizic moderat.

Concluzie

”Aceste diferente in ceea ce priveste structura celulelor si conexiunea pentru functionarea creierului raman incerte”, spune Henriette van Praag, cercetator principal la National Institutes of Health si autor principal al acestui studiu si al studiului anterior. Niciun studiu nu a fost conceput pentru a examina daca soarecii care erau activi gandesc si isi aduc aminte diferit fata de soarecii sedentari in cea mai mare parte a zilei.

Dar studiul actual „ofera mai multe dovezi ca celulele creierului produse in conditii de activitate fizica nu sunt doar cantitative, ci calitativ diferite fata de alti neuroni” a mai afirmat cercet?toarea, „iar aceste diferente sunt evidente foarte curand dupa inceperea exercitiului”.

”Poate cel mai important, celulele noi ale creierului alergatorilor au avut tendinta sa se integreze si sa inmulteasca portiuni ale creierului care, daca sunt afectate de boala, sunt asociate cu pierderea timpurie a memoriei si a dementei”, adauga ea.

Desigur, acest experiment a folosit soareci, nu subiecti umani. In timp ce unele studii neurologice cu oameni din trecut au sugerat ca activitatea fizica ar putea modifica structura creierului nostru in moduri similare, aceasta posibilitate este inca teoretica.

Cu toate aceastea, „cred ca este o idee foarte buna, de dragul creierului, sa facem miscare si sa fim activi”.

Surse: NewYorkTimes.com, Scientific Reports – Running reorganizes the circuitry of one-week-old adult-born hippocampal neurons

Adauga un raspuns

Campurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicata.

Inainte de a trimite o intrebare medicala te rog foloseste functia de cautare din partea dreapta (sus) a paginii pentru a gasi articolul cel mai potrivit pentru subiectul respectiv. Ofera cat mai multe detalii (varsta, simptome, analize, rezultate etc) pentru a putea primi un raspuns adecvat. Nu este nevoie sa trimiti aceeasi intrebare de mai multe ori, o singura data e suficient. Te rog retine articolul la care ai trimis intrebarea sau aboneaza-te sa primesti atentionare pe email. Daca intrebarea este complexa, iar explicatiile necesita mai mult de 100 de cuvinte, foloseste forumul medical.

Anunta-ma cand apar raspunsuri. Te poti abona si fara sa raspunzi.