Cardiomiopatiile sunt boli primare ale miocardului (muschiul inimii, componenta care realizeaza functia mecanica propriu-zisa a acestui organ vital) in absenta altor patologii cardiovasculare.
Cardiomiopatia de stress este o boala primara a miocardului caracterizata printr-o slabire brusca a muschiului cardiac si prin semne si simptome de boala cardiaca ischemica. Aceasta patologie apare cu o pondere de 90% la sexul feminin, cazurile raportate la sexul masculin fiind sub 10%.
Se numeste Tako-Tsubo deoarece aspectul imagistic, si nu numai, al cordului afectat seamana cu un vas japonez octopus trap folosit pentru capturarea caracatitelor, bombat si dilatat.
Se mai numeste boala inimii frante (broken heart syndrome) deoarece este cauzata de un stress puternic care determina o decompensare a cordului si induce aparitia acestei boli. Un factor declansator poate fi reprezentat de decesul unei persoane dragi.
Cauze pentru cardiomiopatia Tako-Tsubo
Patologia apare pe un fond genetic, avand ca factori declansatori si factori favorizanti: menopauza, stressul fizic si emotional intens, decesul unei persoane dragi, frica de vorbit in public, discutii aprinse in contradictoriu. Atacurile acute de astm, chimioterapia si accidentul vascular cerebral pot reprezenta triggeri pentru aceasta patologie.
Semne si simptome
Acest tip de cardiomiopatie mimeaza un sindrom coronarian acut consolidat cu un sindrom de insuficienta cardiaca congestiva reprezentat prin durere toracica anginoasa, dispnee progresiva de effort sau dispnee brusc instalata ce poate progresa spre un edem pulmonar acut cardiogen, palpitatii, ameteli, greturi si varsaturi, sincopa cardiogena si, in cazuri rare si grave, soc cardiogen.
Modificarile electrocardiografice au aspectul de infarct miocardic acut de perete anterior ventricular.
Prognosticul cardiomiopatiei de stress
Prognosticul acestei boli este foarte bun, 95% din pacienti isi revin complet intr-un interval de 1-2 luni de la debutul patologiei. Mortalitatea cardiomiopatiei de stress este foarte redusa si apare doar in formele grave, iar recurenta este de-asemenea, redusa.
Complicatiile (in 20% din totalul cazurilor de Tako-Tsubo)
- Insuficienta cardiaca stanga cu edem pulmonar acut cardiogen (mortalitate ridicata)
- Soc cardiogen (mortalitate medie si ridicata)
- Stenoza aortica semnificativa cu hipertrofie ventriculara stanga concentrica (boala cardiaca caracterizata prin ingustarea orificiului de iesire a sangelui din cord in circulatia mare)
- Regurgitare mitrala (sangele revine din ventriculul stang in atriul stang )
- Tulburari de ritm si de conducere supraventriculare si ventriculare
- Tromb ventricular mural
- Ruptura de sept ventricular
- Moarte subita.
Diagnosticul diferential (cu ce poate fi confundata cardiomiopatia de stress)
- Sindrom coronarian acut: boala ischemica a inimii caracterizata prin obstructia uneia sau mai multor artere de irigatie si moartea unei portiuni din miocard
- Angina pectorala: ingustarea uneia din arterele inimii si insuficienta oxigenare a cordului
- Disectie de aorta: ruptura peretelui arterei aorte, cea mai mare artera din organismul uman
- Sindrom Boerhave: ruptura esofagului urmata de patrunderea in mediastin a constituientilor alimentari si nu numai din esofag, febra, frison, soc septic
- Hemopericard cu tamponada cardiaca
- Cardiomiopatia cauzata de consumul de cocaine
- Angina vasospastica Prinzmetal
- Cardiomiopatia dilatativa
- Cardiomiopatia hipertrofica
- Cardiomiopatia restrictiva.
Investigatii de diagnostic
- Troponina I si T crescute in 90% din cazuri = semn de ischemie
- NT-proBNP = semn de insuficienta cardiaca
- Electrocardiograma: semne de ischemie supra/sub denivelare ST
- Ecocardiografie transtoracica (ETT) arata imagistic modificarile specific
- Computer tomograf de cord si vase
- Imagistica prin rezonanta magnetica
- Coronarografia = pentru a elimina posibilitatea patologiei ischemice
Istoricul cardiomiopatiei de stress Tako-Tsubo
Primele idei ale posibilei existente unei cardiomiopatii de stress au fost deduse in anii 1990, perioada in care cei doi medici, Cebelin si Hirsch, cercetau corelatia dintre moartea subita si stressful fizic si, mai ales, emotional. Cei doi au urmarit efectele stresului asupra cordului in cadrul cazurilor de omucidere prin violenta fizica din Ohio din ultimii 30 de ani de la vremea respectiva.
Pacientii decedati au fost supusi autopsiei si testelor farmaco-toxicologice, fapt care a dovedit faptul ca, desi nu aveau urme de leziuni ale organelor interne care sa le cauzeze decesul, acestia aveau cordul afectat. Multi aveau degenerare miofibrilara (afectiune a cordului caracterizata prin imbatranirea si ruperea fibrelor musculare ale miocardului).
Cei doi medici au ajuns la concluzia afectarii cordului prin stress fizic si emotional, psihic si au formulat teoria afectarii catecolaminice negative si letale asupra cordului (stress mare inseamna eliberare masiva de adrenalina, dopamina, noradrenalina, serotonina etc ceea ce duce la o stimulare brusca si masiva a cordului ceea ce duce la disfuctie brusca a inimii si la Tako-Tsubo).
Primul studiu de caz asupra posibilei patologii de stress Tako-Tsubo dateaza din anul 1991, in Japonia.
Consolidarea cardiomiopatiei de stress ca sindrom si boala a avut loc in 1997 in Japonia, iar in lumea vestica (Eu, SUA) abia in 2001, iar in 2005 a fost adus in atentia auditoriului medical international.