Cataracta inseamna opacifierea patologica a cristalinului, adica incetosarea unui strat al globului ocular determinand scaderea capacitatii vizuale. Este cea mai frecventa cauza de cecitate (orbire) reversibila.
Semnele si simptomele cataractei
- Vedere incetosata (care apare in mod treptat)
- Halouri (inele vazute de persoana afectata)
- Dificultati legate de conducerea unui autovehicul pe timpul noptii
- Miopie recent instalata (daca pacientul avea nevoie de ochelari de citit, in momentul in care incepe sa apara cataracta, acesta va reusi sa citeasca fara ajutorul ochelarilor)
- Afectarea calitatii imaginii (imaginile apar decolorate, cu usoara tenta galbena/maronie)
Pentru a pune diagnosticul de cataracta se face un examen obiectiv in cadrul caruia se masoara acuitatea vizuala si presiunea intraoculara, se examineaza la biomicroscop inainte si dupa dipatarea pupilei si se masoara tensiunea arteriala.
In cazul in care este vorba despre o cataracta avansata (pentru a putea vizualiza starea vitrosului si a retinei) se efectueaza ecografia oculara.
Nu sunt necesare analize de sange pentru a pune diagnosticul de cataracta.
Ce cauzeaza cataracta si ce tipuri de cataracta exista?
Cauzele cataractei sunt multiple si ajuta la clasificarea tipului de cataracta astfel.
Cataracta congenitala: 3/10.000 de nasteri. In functie de starea de sanatatea mamei in timpul sarcinii, de afectiuni asociate preexistente sau de starea de sanatate a nou-nascutului, cataracta congenitala se poate manifesta la nastere sau in scurt timp de la nastere. Poate fi caratacta uni sau bilaterala.
Cataracta iatrogenica (cauzata de medicatie): cataracta poate fi efectul unui tratament medicamentos pe cale sistemica sau locala, cum ar fi: Corticosteroizii (administrati local – picaturi, injectii intraviteene sau general), Fenotiazinele (de mentionat, Clorpromazina), Mioticele (in cazul pacientilor care folosesc frecvent Pilocarpina), Amiodarona, Tamoxifenul (ascocierile au fost evidentiate in trecut; studii recente infirma acest fapt).
Cataracta traumatica: cataracta aparuta in urma unui accident: contuzie, radiatii (radiatii infrarosii sau ionizante – folosite ca si tratament al tumorilor oculare), arsuri chimice (cu substante alcaline), socuri electrice/fulgerare (cazuri foarte rare).
Cataracta secundara unei boli sistemice: sunt boli care in evolutia lor determina aparitia cataractei: diabetul zaharat, dermatita atopica, galactozemia, hipocalcemia, boala Wilson, distrofie musculara.
Cataracta secundara unei boli oculare: exista boli oculare care pot determina apartitia cataractei, ca si o componenta a bolii insasi sau ca si o complicatie (uveita anterioara cronica, glaucom acut, miopie mare, distrofii retiniene (ex. retinita pigmentosa).
Cataracta senila: care apare cu varsta – cel mai des intalnit tip de cataracta.
Tratamentul cataractei
In prezent NU exista medicatie care sa determine regresia/disparitia cataractei. Singura optiune de tratament ramane interventie chirurgicala.
Tratamentul conservator: in stadii incipiente, cand riscurile interventiei depasesc beneficiile (pacient cu acuitate vizuala buna, care ii permite sa isi desfasoare activitatile zilnice fara discomfort – monitorizare pacient).
Tratament chirurgical: cand activitatile zilnice ale pacientului sunt perturbate de scaderea de acuitate vizuala (in prezent operatia de cataracta se efectueaza in majoritatea cazurilor in anestezie locala prin cu ajutorul facoemulsificarii (ultasunet) si implantarea unui cristalin artificial (IOL)).
Indicatii pentru operatia de cataracta:
- Imbunatarirea acuitatii vizuale si a calitatii imaginii
- Interventie de urgenta indicat de prezenta: glaucomului facomorfic sau a glaucomului facolitic
- Pentru a imbunatati calitatea vizualizarii retinei (in cazul pacientilor ce prezinta afectiuni retiniene, de exemplu prezinta retinopatie diabetica sau degenerescenta maculara legata de varsta, ce necesita monitorizare)
- Cosmetic (operatia de cataracta se poate efectua si in cazul unui ochi nefunctional ce prezinta o cataracta avansata, pentru comfortul pshic al pacientului)
Evaluare preoperatorie a pacientilor cu cataracta
Afectiuni sistemice
Medicul oftalmolog trebuie sa stie daca pacientul are asocieri sistemice si daca aceste sunt controlate medicamentos: diabetul zaharat, cardiopatie inchemica, BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica), tulburari de coagulare, supresie a glandei adrenale si alergii.
In eventualitatea in care starea generala a pacientului (surditate, dementa, claustrofobie, tremor al capului, sindromul picioarelor nelinistite, boli musculo-scheletale) nu permite cooperarea acestuia in vederea unei interventii chirurgicala cu anestezie locala, se poate opta pentru sedare/anestezie generala.
Medicatie
Avand in vedere modul actual de efectuare a operatiei de cataracta, tratamentul anticoagulant nu necesita intrerupere inaintea interventiei. Orice intrerupere de tratament trebuie efectuata EXCLUSIV la indicatia oftalmologului sau a medicul care a indicat acest tratament. Pacientul trebuie sa mentioneze daca foloseste tratatment sistemic cu alfa1a-blocante (prazosin, terazosin, doxazosin sau tamsulosin), deoarece acestea ar putea induce complicatii intraoperatorii. Pacientii cu glaucom NU trebuie sa isi intrerupa medicatia inaintea interventiei.
Alergii
Trebuie consemnate alergiile pe care le are pacientul, sensibilitatea la sedative, narcotice, anestetice, betadina si latex.
Acordul informat al pacientului (preoperator)
Pacientul trebuie informat cu privire la: riscurile pe care le presupune interventia, importanta folosirii medicatiei indicate de catre medic, igiena oculara adecvata dupa operatie, prezentarea la programarea postoperatorie, activitati limitate in perioada imediat postoperatorie.
Anestezia in vederea interventiei chirurgicale poate fi:
- Topica (picaturi) – pacienti care pot coopera pe parcursul interventiei
- Injectie (subconjunctivala, injectie sub-tenoniana, peribulbara, retrobulbara)
- Sedare
- Anestezie generala
Durata operatiei de cataracta este legata de experienta chirurgului si de factorii locali, poate dura 10 – 60 de minute.
Dupa operatie, pacientul va avea indicatie de tratament (standard – picaturi, dar poate varia, in functie de preferintele si experienta chirurgului) cu:
- Antibiotic 7 zile
- Antiinflamator (corticosteroid) 28 zile
Pacientul trebuie sa fie atent cu privire la complicatiile postoperatorii care pot aparea si sa contacteze medicul in cazul in care este ingrijorat (ochi rosu o perioada mai indelungata, durere oculara, lipsa imbunatatirii acuitatii vizuale sau chiar scaderea acuitatii vizuale).
Factori locali ce pot influenta negativ rezultatele operatiei de cataracta
Conjunctivita/Blefarita – tratamentul acestor afectiuni trebuie efectuat inainte de interventia chirurgicala, pentru a preveni eventuale complicatii – cel mai de temut este endoftalmita, care reprezinta o infectie oculara generalizata, al carui tratament este destul de agresiv si trebuie inceput precoce.
Distrofie endoteliala Fucks – acesta afecteaza corneea (in timpul interventiei este supusa stresului operator) si riscul de a agrava aceasta patologie creste; in ciuda faptului ca operatia de cataracta a avut succes, corneea poate fi afectata ireversibil, prin urmare trebuie cantarite riscurile cu foarte mare grija.
Opacitati/cicatrici corneene – acestea nu permit vizualizare necesara in timpul operatiei, prin urmare, trebuie stabilit exact daca nu sunt necesare masuri de precauti sau interventiile suplimentare nu au recomandare.
Cataracta avansata – cu cat cataracta este mai avansata, cu atat cresc riscurile de complicatii in urma interventiei, prin urmare, este foare important sa va adresati medicului la timp in vederea interventiei.
Patologie retiniana/maculara pre-existenta – daca aveti retinopatie diabetica, degenerescenta maculara sau alte afectiuni ale retinei, operatia se va desfasura la fel, insa vederea nu va reveni la potentialul maxim, ci, in functie de stadiul afectarii retiniene, acesta va fi afectata in continuare.
Miopie mare – operatia de cataracta in sine are riscul de a produce dezlipire de retina, insa la pacientii cu aceasta afectiune acest risc creste, prin urmare trebuie ales cu grija momentul interventiei si medicul care efectueaza aceasta interventie.