Sarcina in timpul pandemiei cu coronavirus / COVID-19

Femeile insarcinate nu par sa fie afectate mai sever de coronavirus comparat cu populatia generala. Sarcina creste riscul dezvoltarii COVID-19, dar majoritatea femeilor vor avea simptome minime in absenta altor probleme medicale. Coronavirusul nu pare sa se transmita la fat prin intermediul placentei, iar diagnosticarea mamei cu COVID-19 nu creste riscul de avort sau defecte congenitale.

Lupus eritematos sistemic in sarcina

Lupusul eritematos sistemic este o afectiune cronica inflamatorie care poate afecta numeroase organe. Cu exceptia femeilor care urmeaza tratament cu Ciclofosfamida, se pare ca lupusul nu cauzeaza infertilitate, ci mai degraba prezinta un risc crescut pentru aparitia hipertensiunii arteriale, hemoragiei post-partum, trombembolismului pulmonar, pierderii sarcinii, pre-eclampsiei, nasterii premature, sau acele femei care au anticorpii antifosfolipidici prezenti se pot confrunta cu avorturi spontane.

Greata si voma / varsaturi in sarcina

Greata si varsaturile sunt comune in sarcina si afecteaza 80% dintre gravide intre saptamanile 4 si 20 de sarcina. Greata se reduce semnificativ dupa 12-14 saptamani si doar 10% dintre femei continua sa aiba varsaturi dupa 20 de saptamani de sarcina.

Anticonceptionale in timpul sarcinii

Anticonceptionalele sunt contraindicate femeilor insarcinate sau celor care ar putea fi insarcinate, sarcina trebuind sa fie exclusa inaintea inceperii tratamentului cu anticonceptionale. Pe de o parte motivul este evident, rolul anticonceptionalelor fiind in marea majoritate a cazurilor prevenirea unei sarcini, deci existenta unei sarcini anuleaza scopul tratamentului. Pe de alta parte, expunerea fatului la continutul hormonal al anticonceptionalelor ar putea avea efecte negative asupra dezvoltarii.

Antibioticele in perioada sarcinii si alaptarii

In timpul sarcinii mamicile sunt mult mai atente la stilul lor de viata. In mod ideal renunta la fumat si la bauturile alcoolice, unele isi modifica dieta si multe, poate pentru prima oara in viata lor, privesc cu scepticism consumul de medicamente si chiar al produselor naturiste.

Depresia postnatala: partea a II-a

In acest articol va propun sa cititi mai multe aspecte legate de depresia postpartum, cum se diferentiaza ea de o depresie majora si care mai sunt afectiunile de ordin psihiatric ce pot sa afecteze o mama. De asemenea, sunt precizate in finalul articolului care sunt principalele metode de interventie si tratament pentru depresia postnatala.

Cum nasti o prezentatie pelviana?

Nasterea vaginala a unui bebelus din prezentatie pelviana este asociata cu riscuri crescute atat pentru mama cat si pentru fat, in special daca este prima nastere vaginala. In era ecografului prezent in aproape toate maternitatile, foarte putine prezentatii pelviene raman nediagnosticate, luand prin surprindere moasele si obstetricienii cand vin la sala de nastere.

Depresia postnatala: partea I

Maternitatea este adesea asociata cu imagini fericite, in care femeile plang de fericire pentru ca au devenit mame, intreaga familie le sustine pe tinerele mame in efortul lor de a creste si educa noul pui de om si totul pare sa ia o imagine idilica. Insa in realitate circa 50% dintre femei trec prin stari depresive usoare in urma nasterii (Miller, 2002), pot sa apara chiar reactii psihotice sau anxioase puternice, precum si stari depresive puternice si toate acestea pot sa afecteze buna functionare a noii familii, relatia mama-copil si buna functionare psihica a femeii pe termen lung.

Fascinanta lume a himerelor umane

Himera era un monstru din mitologia greaca avand 3 capete de la 3 animale diferite (leu, capra si sarpe), dar DEX-ul ofera si o alta explicatie pentru acest termen: Organism produs prin fuziunea a doi sau mai multi zigoti distincti, pe care vreau sa il discut in acest articol.