In orice domeniu exista momente cand se demonstreaza ca ce se considera un standard de aur poate suferi imbunatatiri si se ajunge cateodata la adoptarea unei atitudini diametral opuse. Nici medicina nu este o exceptie, de-a lungul timpului, odata cu evolutia medicinii moderne, multe tehnici considerate ideale au fost inlocuite cu teorii si proceduri mai bune.
Ca sa fiu si mai specific, dau un exemplu din obstetrica. Epiziotomia este o procedura chirurgicala prin care se largeste deschiderea vaginului prin sectionarea perineului in timpul nasterii, scopul fiind profilactic: prevenirea unei eventuale rupturi in timpul expulziei bebelusului. Sutura unei plagi liniare, cea din epiziotomie, e mult mai usor de efectuat decat un traseu neregulat pe care il poate urma o ruptura necontrolata.
Epiziotomia este sustinuta de publicatiile aparute in Medline inca de la inceputul anilor 1920, dar pe la inceputul anilor 1940 au inceput sa apara publicatii care argumenteaza ca epiziotomia nu este un procedeu chiar asa de bun incat sa fie facuta la fiecare nastere. De-a lungul timpului raportul publicatiilor pro si contra s-a schimbat, majoritatea scotand in evidenta acum problemele procedurii: epiziotomia selectiva VS epiziotomia de rutina, analiza practicarii epiziotomiei intr-un spital.
Schimbarea judecarii cazurilor pentru epiziotomie este deja de domeniul trecutului, majoritatea medicilor practica epiziotomia selectiva (doar la cazurile care chiar necesita), dar multe schimbari vor aparea in viitor. Una dintre aceste schimbari ar fi momentul cand are loc clamparea cordonului ombilical dupa nastere.
Clamparea cordonului ombilical se refera la aplicarea a 2 pense pe cordon si sectionarea lui intre cele 2 pense pentru separarea nou-nascutul de placenta care se afla in uterul mamei. Totul se desfasoara extrem de repede, are loc expulzia bebelusului, este aspirat de secretii in timp ce i se clampeaza si taie cordonul ombilical pentru a fi dus rapid la incubator, curatat, masurat si imfasat. Destinatia ulterioara este sectia de neonatologie unde primeste ingrijirile cele mai bune. Teoretic, asigurarea unui timp cat mai scurt intre expulzie si cazarea la neonatologie este ideala. Practic, situatia nu este chiar asa.
Inainte sa aduc dovezile stiintifice vreau sa prezint cateva aspecte. Pana la aparitia nasterii asistate medical (si la toate animalele), nou-nascutii ramaneau legati de placenta pentru o perioada semnificativa de timp dupa nastere. In functie de cultura si situatie, timpul pana la separarea de placenta variaza de la cateva minute pana la cateva ore. In unele culturi placenta este lasata zile intregi, evident o extrema fara beneficii.
Absenta clamparii imediate a cordonului ombilical permite sangelui din placenta sa ajunga la nou-nascut. Studiile au demonstrat ca o decalare cu doar 30 de secunde a momentului clamparii permite reintoarcerea la bebelus a 20-40 ml de sange pentru fiecare kilogram al bebelusului. Deci pentru o greutate de 3000 de grame, in 30 de secunde s-ar intoarce intre 60 si 120 ml de sange.
Asta nu inseamna ca sectionarea rapida a cordonului este periculoasa, dar logica procesului ar fi sa se demonstreze faptul ca sectionarea dupa clamparea rapida (care induce o flebotomie fetala programata) este benefica, altfel nu ar fi motiv sa se faca.
Este usor de imaginat un studiu randomizat clampara rapida VS clamparea tardiva in care sa se analizeze rezultatele analizelor de laborator si evolutia bebelusilor. Este atat de usor incat s-a facut deja de multe ori, iar in fiecare studiu se concluzioneaza ca decalarea clamparii cordonului ombilical este benefica, chiar si pentru doar 30 de secunde.
Iar acum dovezile:
- Clamparea tardiva a cordonului ombilical la prematuri reduce incidenta hemoragiei intraventriculare si sepsa instalata tardiv: un trial clinic randomizat controlat
- Influenta momentului clamparii cordonului ombilical asupra oxigenarii cerebrale postnatale la nou-nascutii prematuri: un trial clinic randomizat controlat
- Influenta momentului clamparii cordonului ombilical asupra nivelului fierului la copiii mexicani: un trial clinic randomizat controlat
- Un trial clinic randomizat controlat pentru compararea clamparii imediate VS clamparea tardiva a cordonului ombilical la nou-nascutii prematuri: caracteristici clinice si de laborator
- Clamparea imediata VS clamparea tardiva a cordonului ombilical la prematurii nascuti mai repede de 35 de saptamani de sarcina: un studiu prospectiv, randomizat controlat.
Chiar daca dovezile sunt clare, nimeni nu se asteapta la modificarea obisnuintelor peste noapte. Cel mai probabil va avea o evolutie similara practicarii epiziotomiei, ramanand speranta ca la un moment dat majoritatea medicilor vor constientiza beneficiul adus de clamparea usor amanata a cordonului ombilical dupa expulzia nou-nascutului.