Cum nasti o prezentatie pelviana?

In timpul sarcinii bebelusul adopta diferite pozitii in uterul mamei, dar pe masura ce creste in volum va avea nevoie de o pozitie economica. Catre sfarsitul trimestrului 3 de sarcina, capul devine mai greu decat pelvisul si va fi atras gravitational catre partea de jos a uterului. Pana in saptamana 36 de sarcina aproape toti bebelusii vor fi cu capul in jos.

Marea majoritate a bebelusilor se nasc din prezentatie cefalica sau cu capul in jos, iar corpul, pelvisul si picioarele vin dupa nasterea capului. In 3-4% din sarcini bebelusul nu se intoarce cu capul in jos in uterul mamei si ramane in prezentatie pelviana (sau breech in engleza), adica pelvisul jos si capul sus.

Nasterea vaginala a unui bebelus din prezentatie pelviana este asociata cu riscuri crescute atat pentru mama cat si pentru fat, in special daca este prima nastere vaginala. In era ecografului prezent in aproape toate maternitatile, foarte putine prezentatii pelviene raman nediagnosticate, luand prin surprindere moasele si obstetricienii cand vin la sala de nastere. O consecinta importanta a acestui fapt este experienta din ce in ce mai redusa pentru a asista o nastere din prezentatie pelviana. Multi obstetricieni vor evita nasterea vaginala din prezentatie pelviana sugerand nasterea prin operatie cezariana.

Din pacate nici cezariana nu este lipsita de riscuri, iar in unele regini se incearca stimularea intoarcerii bebelusului cu capul in jos, permitand ulterior nasterea vaginala. Exista diferite metode mai mult sau mai putin eficiente:

• acupunctura pentru adeptii medicinei chinezesti
• plasarea gravidei in diferite pozitii pentru a folosi gravitatia cat mai eficient
• versiunea cefalica externa
• surpriza care m-a determinat sa scriu articolul.

Mentionez versiunea cefalica externa (ECV sau external cephalic version) pentru ca se practica in Anglia pentru aproape toate prezentatiile pelviene. Presupune dirijarea bebelusului prin aplicarea unei presiuni pe uterul mamei in diferite pozitii sub control ecografic. Rata de succes este undeva intre 50-75% in functie de experienta obstetricianului si a pozitiei fatului (exista mai multe variante de prezentatie pelviana).

Cautam aseara statistici referitoare la ratele de succes in diferite unitati si am ajuns la surpriza pe care vreau sa o impartasesc aici. Pe mine cel putin m-a facut sa rad, stimulat probabil si de oboseala din garda care tocmai se terminase. La o a doua analiza probabil ar trebui sa plang stiind ca sunt oameni atat de rupti de realitate si gandire critica.

Nu stiu daca exista un termen romanesc, dar in engleza se numeste Moxibustion.

Moxibustion apartine medicinei traditionale chinezesti si presupune arderea (combustia) unei plante numita Moxa (Artemisia argyi, o specie de pelin). Aceasta planta se modeleaza sub forma de betigase, se aprinde si se dirijeaza inspre puncte de acupunctura. In cazul folosirii pentru stimularea intoarcerii bebelusului se alege punctul de acupunctura UB 67 aflat undeva la nivelul degetelor de la picior…

Cu alte cuvinte, bebelusul aflat deja intr-un mediu stramt (vorbim de sarcina avansata unde prezentatia pelviana incepe sa devina o problema, daca e pelviana la 28 de saptamani e ok pentru ca are timp/spatiu/sanse mari sa se intoarca), intr-o situatia in care gravitatia si designul suprem al corpului omenesc au esuat sa-l pozitioneze optim, se va intoarce singur doar pentru ca undeva la 1 metru distanta cineva incalzeste pielea piciorului mamei cu o planta speciala… fix asa se va intampla!

Culmea ca au fost oameni care au dat crezare metodei, s-au investit fonduri si bani pentru a studia eficienta, dar concluzia nu a fost surprinzatoare: moxibustion nu corecteaza prezentatia pelviana.