Alcoolul, dupa ingestie, este distribuit la nivelul intregului organism afectand aproape toate sistemele. Fie ca este consumat pe o perioada scurta ori intr-o maniera regulata consumul de alcool perturbeaza aproape fiecare proces neurochimic de la nivel cerebral.
In cele ce urmeaza voi descrie succint modificarile care apar strict la nivelul sistemului nervos central in urma consumului de alcool.
La nivelul creierului, alcoolul afecteaza aproape toate sistemele de neurotransmitatori, efectele unui consum acut fiind, de obicei, opuse celor pe care le vedem in mod obisnuit in urma unui sevraj (dupa o perioada lunga de consum de alcool). Poate ca cel mai important efect este legat de stimularea activitatii acidul gamam amino-butiric (GABA), in special receptorii GABAA.
Stimularea acestui sistem complex de canale pentru clor contribuie la efectele anticonvulsivante (impotriva convulsiilor), hipnotice (care induc o stare de somnolenta), antianxioase si miorelaxante (care relaxeaza muschii) ale tuturor medicamentelor care au drept scop stimularea receptorilor GABA. Consumul acut de alcool conduce la eliberarea de GABA pe cand continuarea consumului de alcool creste densitatea receptorilor GABAA, in timp ce intreruperea brusca a consumului de alcool (dupa o perioada lunga de consum – cunoscut sub numele de sevraj) va conduce la reducerea activitatii GABA.
In egala masura este importanta capacitatea alcoolului de a inhiba receptorii postsinaptici excitatori NMDA (N-methyl-D-aspartat), in timp ce consumul cronic de alcool sau intreruperea acestuia sunt asociate cu stimularea acestor subunitati ale receptorilor excitatori. Relatiile dintre intensificarea efectului GABA si inhibarea actiunii receptorilor NMDA in timpul unei intoxicatii acute cu alcool si reducerea efectului GABA cu stimularea actiunii receptorilor NMDA in timpul intreruperii consumului de alcool explica mare parte dintre fenomenul intoxicatiei si al sevrajului cu alcool.
Asemenea tuturor activitatilor placute, in timpul consumului acut de alcool se produce o crestere a nivelului de dopamina in anumite regiuni cheie ale creierului, acest efect jucand un rol important in continuarea consumului de alcool, a dorintei de a consuma alcool si a recidivelor frecvente. Modificarile de la nivelul cailor de transmitere nervoasa in care este implicata dopamina va duce la o crestere a activitatii hormonilor „de stres” (cortisol si hormonul adrenocorticotrop – ACTH) in timpul intoxicatiei si al sevrajului cu alcool.
Se pare ca aceste modificari sunt responsabile de sentimentele de multumire din timpul intoxicatiei cu alcool, cat si de simptomele depresive care insotesc reducerea concentratiei de alcool de la nivelul organismului.
Aproximativ 35% dintre consumatorii de alcool (intr-un procent mult mai mare in randul consumatorilor cronici) vor prezenta o perioada de amnezie, un episod de amnezie anterograda temporara in care nu-si vor aminti nimic sau doar anumite momente din perioada in care au consumat alcool si ceea ce s-a intamplat dupa.
O alta problema des intalnita este tulburarea somnului care poate aparea chiar si dupa numai 2 pahare de vin sau o halba de bere. Desi consumul de alcool va induce starea de somn ajutand un consumator de alcool sa adoarma rapid, somnul acestuia va fi perturbat pe parcursul intregii nopti. Perioadele de somn sunt perturbate, timpul petrecut in perioada REM (rapid eye movement) si in cea a somnului profund sunt mult reduse. Alcoolul relaxeaza muschii de la nivelul faringelui ceea ce va conduce la sforait si va exacerba apneea din timpul somnului (apneea in timpul somnului este prezenta la aproximativ 75% dintre consumatorii de alcool de sex masculin cu varsta de peste 60 de ani). Cosmarurile fac parte dintre tulburarile de somn frecvent intalnite la consumatorii cronici de alcool pe parcursul noptii.
O alta consecinta a consumului de alcool este tulburarea gandirii si a coordonarii ceea ce poate conduce la accidente, de multe ori rutiere, si de care, din pacate, tara noastra nu duce lipsa. Romania se plaseaza pe locul 9 in Europa si pe 29 din 168 de tari analizate dupa ponderea deceselor din accidente de circulatie produse ca urmare a consumului de alcool, care se situeaza la 17,6%, conform Mediafax.
Consumul excesiv de alcool este asociat cu dureri de cap, sete, greata, varsaturi si oboseala in ziua urmatoare, conducand la tulburari cognitive temporare, ineficienta si timp pierdut atat la locul de munca, cat si la scoala.
In ceea ce priveste efectele unui consum indelungat de alcool, puteti obtine informatii cu privire la unele dintre bolile frecvente ce pot aparea la nivelul sistemului nervos in urmatorul articol.
Sursa:
Harrison’s Principles of Internal Medicine, 19th Edition Textbook (2015), pag. 2723-2728