Salutari tuturor!
A trecut ceva vreme de cand nu am mai scris. Am dat si examene, am fost la petreceri, am cunoscut lume noua, am mai vizitat zona.
Pentru inceput, despre cum se invata. Cursurile sunt facultative si niciunul dintre profesori nu se plange ca i-au venit numai 10 studenti la curs, ceea ce se mai intampla din cand in cand. Niciun profesor nu citeste cursul de pe slide-uri, care sunt facute sa transmita studentilor ideile principale si sa ajute la dezvoltarea unor discutii. De asemenea, cursurile sunt interactive, profesorii pun intrebari si ii pun pe studenti sa gandeasca. Si, nu in ultimul rand, cursurile nu dureaza mai mult de o ora si jumatate. Deja mi-e teama ce-o sa fac la cursurile kilometrice si 70% obligatorii cand ma intorc acasa.
Stagiile practice arata cam la fel ca la noi, cu turma de studenti umbland prin spital dupa asistent. Cu mentiunea ca stagiile nu dureaza de obicei la fel de mult ca la noi. Am trecut deja prin trei module si cel mai lung stagiu a fost de 3 ore pe hartie, dar asistentul ne-a tinut doar doua. In general stagiile dureaza cam o ora si jumatate, timp in care se consulta pacienti, se fac anamneze etc, similar cu ce se face la noi, dar fara partea cu sprijinitul peretilor :). Prezenta la stagii este obligatorie intr-un anume procent si necesara pentru accesul in examen… suna cunoscut, nu?
Primul examen pe care l-am dat a fost pediatria. Care pediatrie include in Graz module mai mici din Cluj cum ar fi neonatologie, chirugie pediatrica, neurologie pediatrica. Deci a fost mai mult de invatat. Examenul in sine nu a fost foarte greu, fiind programata o “intalnire” special pentru studentii Erasmus, trei la numar la momentul respectiv in modulul de pediatrie. L-am sustinut oral, trei sferturi pe germana, un sfert pe engleza si am completat cu gesticularile pe care le-am considerat necesare. Mi-a placut atitudinea profesorului, care in loc sa ne ia la intrebari cu o fata posomorata si plictisita, a inceput o discutie pe teme pediatrice, ne-a cerut pareri pe marginea unor cazuri si argumente care sa sustina aceste pareri. La sfarsit am aflat toti ca am trecut, dar nu si cu ce nota. Iar eu nu stiu nici pana acum ce nota am luat, cu toate ca au trecut aproape trei luni. Celelalte examene (pana la trei) urmeaza sa le dau.
Colegii austrieci sunt cateodata neinteresati, alteori intrigati, dar in general reci, astfel ca rareori am ajuns in situatia de a socializa cu ei. Comunitatea Erasmus din Graz este insa o experienta pe care o recomand fiecarui student! Se organizeaza excursii, petreceri, iesiri in oras, dar, mai ales, ofera ocazia legarii unor prietenii frumoase.
Sa nu uitam nici de secretara de la biroul de relatii internationale. Domnisoara Papst este cam de-o varsta cu noi (nu cred ca e trecuta de 26 de ani) si rezolva cat ai clipi orice problema. Este disponibila pe email aproape toata ziua, are si pagina de Facebook, e un adevarat birou de informatii (mai mult sau mai putin secrete 🙂 ), e “the go-to person” cand ai vreo chestie de rezolvat si nu stii cum, si pe deasupra mai iese si cu noi in oras cand are timp. Evident, intotdeauna cu un zambet pe buze.
Urari de bine din Graz!
(va urma)
Nota: pentru informatii si lista episoadelor ERASMUS citeste: Seriale ERASMUS 2009-2010