Greata si varsaturile sunt comune in sarcina si afecteaza 80% dintre gravide intre saptamanile 4 si 20 de sarcina. Greata se reduce semnificativ dupa 12-14 saptamani si doar 10% dintre femei continua sa aiba varsaturi dupa 20 de saptamani de sarcina.
Cauza simptomelor nu este complet elucidata, dar informatiile obtinute din studiile desfasurate pana acum sustin un rol important al hormonilor (gonadotropina corionica umana sau hCG, progesteron si estrogen) in generarea simptomelor de greata. Nivelele acestor hormoni sunt crescute in mod normal in timpul tuturor sarcinilor, iar situatiile particulare in care nivele de hCG sunt crescute peste medie (sarcina multipla, sarcina molara) tind sa asocieze greata si varsdaturi mai frecvent.
Hyperemesis gravidarum (impropriu sarcina toxica) este termenul folosit pentru a descrie cazurile severe de greata si varsaturi in sarcina, afectand 1 din 200 de gravide. Pentru aceste gravide, greata si varsaturile sunt atat de severe si persistente incat asociaza deshidratare, ketonurie (nivele screscute de corpi cetonici in urina), dezechilibre electrolitice (in special clor si sodiu), pierdere in greutate (mai mult de 5% din greutatea anterioara simptomelor.
Cateva situatii particulare asociaza un risc crescut de a dezvolta hyperemesis gravidarum: sarcinile multiple (gemeni, tripleti etc), sarcina molara (boala trofoblastica gestationala), triploidii (sarcini anormale genetic), trisomia 21 (sindromul Down), hidropsul fetal (edem fetal difuz). Cu toate acestea, in cele mai multe cazuri sarcina este normala si simptomele (greata si varsaturile severe si persistente) nu au o cauza identificabila.
Pe langa disconfortul creat de greata si varsaturi se adauga si ingrijorarea gravidelor referitor la dezvoltarea sarcinii si la potentialul negativ pe care simptomele le-ar avea asupra fatului. Vestea buna e ca femeile care sufera de greata si varsaturi la inceputul sarcinii tind sa aiba evolutie ulterioara mai buna, adica asociaza un risc scazut de avort spontan, nastere prematura, deces intrauterin sau greutate mica la nastere.
Marea majoritate a cazurilor de greata si varsaturi in sarcina sunt auto-limitante, adica simptomele se imbunatatesc odata cu trecerea timpului fara sa fie nevoie de tratament. Pentru a grabi procesul se pot face cateva modificari in stilul de viata si se pot administra medicamente antiemetice.
Ca parte a stilului de viata, volumul meselor ar trebui sa fie redus, iar frecventa lor crescuta, astefel se previne dilatarea excesiva a stomacului cu reducerea senzatiei de greata. Carbohidratii ar trebui sa predomine in detrimentul grasimilor. Gingerul sub diferite forme (pudra, ceai etc) are efect benefic asupra senzatiei de greata.
Exista diferite clase de antiemetice cu eficienta diferita de la gravida la gravida. Uneori e nevoie sa se incerce diferite antiemetice si unele cazuri necesita combinatii de 2-3 antiemetice. In cazurile severe se pot adauga steroizi (prednisolon). Internarea pentru rehidratare este rezervata pentru cazurile necontrolabile prin medicatie orala.
Cand simptomele persista in ciuda schimbarii stilului de viata si a administrarii de medicamente antiemetice, medicul care evalueaza gravida va trebui sa excluda alte cauze posibile pentru greata si varsaturi.
Cu toate ca simptomele sunt foarte frecvente in sarcina fara sa sugereaza ceva grav, diagnosticul diferential al cazurilor severe si persistente trebuie sa excluda boli gastrointestinale (hepatita, gastrita, litiaza biliara, ulcer peptic, pancreatita, apendicita etc), boli genito-urinare (infectii urinare: cistita, pielonefrita), boli neurologice (leziuni vestibulare, migrene, tumori ale sistemului nervos central), boli metabolice (hipertiroidism, boala Addison, keto-acidoza diabetica), alte boli ale sarcinii (pre-eclampsie, ficat gras acut).