Infarctul miocardic precum si intreaga gama de patologie cardiovasculara se situeaza la ora actuala in lume pe locurile fruntase in randul mortalitatii si morbiditatii datorate bolilor. Astfel este necesar sa cunoastem masurile de preventie a acestor patologii, atat primare cat si secundare cat si tratamentul recuperator aplicat de kinetoterapeut post infarct miocardic acut.
Infarctul miocardic acut reprezinta intreruperea brusca a fluxului sanguin la nivelul unei portiuni a cordului ce va determina in final moartea (necroza) celulelor afectate. Cel mai frecvent are loc prin obstructia unei artere coronare datorita depunerii placii de aterom pe peretii acesteia.
Alte cauze ale infarctului miocardic pot fi: consumul de anumite droguri, hipoxia, trauma toracica, anomalii coronare, hipertrofia ventriculara sau vasospasmul sever.
Se stie insa ca la ora actuala o mare parte din patologia cardiaca este strans corelata cu stilul nostru de viata (alimentatie, efort fizic, consumul de alcool sau tutun, stres, odihna).
Preventia primara a infarctului miocardic
Se refera la mentinerea starii de sanatate a individului, si prevenirea factorilor de risc cardiovasculari. Ii voi aminti mai jos fara a insista foarte mult pe detalii.
- renuntarea la fumat, cat si la consumul cronic de alcool
- alimentatie sanatoasa ce include fructe si legume, consum moderat de peste si reducerea grasimilor saturate in favoarea celor polinesaturate (uleiuri vegetale in loc de grasime animala)
- normalizarea greutatii corporale si prevenirea obezitatii. Obezitatea de tip abdominal s-a dovedit a fi in stransa legatura cu cresterea riscului cardiovascular.
- reducerea stresului psihic si emotional
- activitatea fizica:
- in cazul hipertensiunii arteriale, activitati fizice aerobice regulate pot scadea tensiunea arteriala sistolica si diastolica cu 5-10 mm Hg, ceea ce ar reduce cu aproximativ 10-20% riscul de infarct miocardic sau alte complicatii.
- fumatorii care se apuca de un program de exercitii fizice sunt mai predispusi la a renunta la fumat sau a reduce cantitatea de tigari zilnica.
- activitatea aerobica are un efect important asupra glicemiei in repaus cat si in prevenirea complicatiilor in cazul diabetului zaharat.
- se produce scaderea colesterolului cu densitate joasa (rau, LDL) concomitent cu cresterea colesterolului cu densitate inalta (bun, HDL).
Toate acestea depind de urmatorii factori: durata, intensitatea si frecventa antrenamentelor.
Preventia secundara si recuperarea dupa un infarct miocardic
In cazul aparitiei infarctului miocardic si depasirea evenimentului, se recomanda preventie secundara ce include prevenirea unei recidive, eliminarea factorilor de risc sau diminuarea acestora cat si recuperare si imbunatatirea capacitatii de efort, atat a organismului ca intreg cat si a inimii.
In zilele noastre, recuperarea se desfasoara mult mai rapid si mai eficace ca alta data, asta si datorita revascularizarii miocardice ce se realizeaza intr-un compartiment specializat sau intr-o sectie de cardiologie interventionala, imediat dupa aparitia evenimentului cardiac.
Beneficiul major pentru pacienti este dat de cresterea calitatii si a duratei de viata.
Efecte potentiale benefice ale antrenamentului in aceasta faza:
- scaderea vascozitatii sanguine
- ameliorarea functiei endoteliale
- scaderea greutatii corporale
- cresterea efortului ce poate fi efectuat fara angor
- scaderea LDL si trigliceride si cresterea HDL.
Recuperarea pacientilor post infarct miocardic acut
Se desfasoara in 3 faze, dupa cum urmeaza:
FAZA 1
Aceasta faza are loc in spital de obicei intr-o sectie de terapie intensiva sau cardiologie. Dupa disparitia durerii si doar daca pacientul este stabil hemodinamic (aproximativ 12-24 h) activitatea fizica poate fi compusa din: mobilizare in pat sau la marginea patului, si in zilele ce urmeaza se pot efectua plimbari pe distante scurte si urcatul a catorva scari (atentie la puls si tensiune arteriala – sa nu scada).
Tot aici are loc etapa de preventie secundara, combaterea factorilor de risc.
FAZA 2
Se desfasoara cel mai adesea intr-un centru de recuperare. Efortul fizic propriu-zis va fi precedat de un test de efort pentru a determina capacitatea de efort a pacientului cat si pragul ischemic si dureros.
Intensitatea efortului. La bolnavii cu capacite de efort normala 70-85% din frecventa cardiaca maximala la testul de efort, iar la cei cu capacitate redusa 55-70% din frecventa cardiaca. Frecventa, de aproximativ 3 ori/saptamana intr-un cadru organizat. Durata efortului este in functie de statusul muscular si respirator al pacientului, se va creste progresiv odata cu intensitatea.
Ca si tipuri de antrenament fizic putem include aici: cicloergometru, mersul pe jos, utilizarea stepperului, antrenament combinat pentru membre superioare si inferioare.
Pacientul va fi monitorizat continuu, puls, tensiune arteriala si EKG.
Antrenamentul din faza 2 poate fi executat si la domiciliu cu autodozarea efortului fizic de catre pacient.
FAZA 3
Debuteaza la sfarsitul fazei a doua si de cele mai multe ori dureaza toata viata, unde antrenamentul fizic devine un mod de viata. Pot fi introduse jocuri de agrement, activitati comune, mersul de jos sau gimnastica zilnica.
Important!
- Consulta-te cu un medic specialist inainte de a incepe un program de recuperare.
- Intotdeauna fa miscari de incalzire inainte cat si dupa exercitiul fizic propriu-zis, asa numita racire.
- Exercitiul trebuie oprit imediat daca apar ameteli, greata, dureri toracice sau interscapulare, palpitatii sau dispnee. Anunta imediat medicul.
- Iubeste si bucura-te de viata. S-a dovedit ca lipsa stresului scade riscul de a face boli cardiovasculare.