Influenta Hepatitei B / C Asupra Sarcinii, Nasterii si Alaptarii – Partea I

Conform celei mai recente statistici, in Romania exista peste 1 milion de oameni infectati cronic, cu virusurile hepatitice de tip B (HVB) si C (HVC). Ma voi referi in acest articol doar la implicatiile infectiei in obstetrica, restul detaliilor facand subiectul specialitatiilor de Infectiologie si Gastroenterologie.

O femeie ce afla ca este insarcinata ar trebui sa se prezinte la medicul de familie si ulterior la medicul ginecolog pentru a fi monitorizata. Pe langa vitaminele obligatorii, interzicerea fumatului si a consumului de alcool, ecografiile de rigoare, orice gravida ar trebui sa isi faca un examen de laborator al sangelui ce sa cuprinda si virologia: TORCH. Litera „O” provine de la cuvantul englezesc other (si altele), referindu-se la alte infectii in sarcina. Aici regasim testarea pentru HIV, HVB si HVC.

Infectia materna cu virusul hepatitic B
Infectia materna cu HVB poate fi acuta sau cronica. Starea de graviditate in cazul unei hepatite cronice nu ar trebui sa exacerbeze boala, astfel sarcina evoluand in majoritatea cazurilor normal.

Infectia acuta este asimptomatica la jumatate din populatie. Este intr-un fel ironic faptul ca simptomatologia este identica cu simptomele de graviditate (greata si varsaturi) sau cu simptomele unei raceli banale (dureri musculare, oboseala, diaree). Astfel mamicile nedispensarizate, care nu isi monitorizeaza sarcina alaturi de medici, isi neglijeaza boala pe tot parcursul sarcinii. Semnele unei afectari grave ale ficatului sunt aparitia icterului, a urinii hipercrome (maronii) si a scaunului hipocrom (nuanta de gri). In acest caz gravida trebuie sa se prezinte neaparat la medic in urgenta.

Infectia cronica tinuta sub control cu medicamente nu ar trebui sa presupuna riscuri pentru fat. O particularitate ar fi schimbarea medicatiei, de preferinta inainte de a se constitui sarcina, cu tratamente dovedite nedaunatoare pentru fat.

Implicatiile hepatitei B materne asupra evolutiei fatului, nasterii si alaptarii
Studiile au aratat faptul ca prezenta HVB in sangele matern nu are potential teratogen (care sa duca la aparitia malformatiilor). Singurele corelatii semnificative indica faptul ca bebelusii se nasc avand o greutate mai mica la nastere comparativ cu restul, iar ca majoritatea se nasc prematuri.

Infectia fatului cu HVB se face in momentul nasterii, asa numita infectie perinatala/verticala. Studiile au aratat ca nu exista diferente semnificative intre riscul bebelusului de a contacta virusul in urma nasterii pe cale vaginala comparativ cu nasterea prin cezariana. Ceea ce este important este administrarea rapida a vaccinului anti-HVB dupa nastere, insa acest lucru presupune faptul ca se stie de prezenta infectiei materne.

Din fericire noile vaccinuri pentru nou-nascuti si sugari cuprind acum si in Romania si pe cel anti-HVB, astfel riscul se reduce comparativ cu anii precedenti, chiar daca mama nu a fost testata. Este insa important de stiut totusi acest lucru pentru verificarea mai minutioasa a acestor nou-nascuti.

Cand se prezinta pentru nastere, oricarei gravide (in special din Romania, tara cu incidenta mare) ar trebui sa i se faca testele pentru depistarea HIV si a virusurilor hepatitice. Daca mama este infectata, va trebui sa ia tratament pana la 3 luni de la nastere ca sa previna transmiterea virusului fatului prin alaptare.

Studiile arata ca daca mama nu ia tratament, riscul bebelusului de a se infecta si de a face ulterior hepatita cronica este de 90%. Cu medicatia corespunzatoare acest risc poate fi scazut la 5%.

Ca si in cazul infectiei cu HIV, se va evita efectuarea amniocentezei si a epiziotomiei in momentul nasterii pentru a reduce riscul transmiterii la fat, in aceste doua cazuri el intrand in contact direct cu sangele ce poarta cea mai mare parte a incarcaturii virale.

Tratamentul hepatitei B in sarcina
Atat in infectia acuta cat si in cea cronica, gravidelor li se va masura viremia. La o viremie scazuta nu este necesar tratamentul pe parcursul sarcinii. Medici vor hotari ulterior daca sa se inceapa medicatia pe parcursul alaptarii. La o viremie crescuta, mamicile vor face tratament cu medicamente din clasa B, demonstrate ca nu au efecte pe dezvoltarea fatului: lamivudina, telbivudina, tenofovir.

Voi reveni in curand cu partea a II-a.

Sanatate!