Oamenii de stiinta de la Universitatea din Toronto si de la Institutul de Cercetare Samuel Lunenfeld au descoperit o legatura moleculara intre inteligenta si curiozitate, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care sa imbunatateasca invatarea.
In articolul publicat in Jurnalul Neuron, Profesorul John Roder a prezentat rezultatele interactiunii dintre 2 proteine intr-o regiune a hipocampului, girusul dintat, cu rol important in memoria pe termen lung si orientarea spatiala.
In timpul experimentului, nivelul proteinei NCS-1 (Neuronal Calcium Sensor-1) a fost crescut de 1,5 ori in girusul dintat la soarecii studiati. NCS-1 are rol in memoria viermilor si in afectiunile bipolare si schizofrenie la oameni. Aceasta mica modificare a crescut abilitatea de comunicare a neuronilor, a determinat o memorie superioara in sarcinile complexe si a crescut intensitatea comportamentului de explorare, curiozitatea.
Tot in acelasi studiu, cercetatorii au blocat medicamentos legarea proteinei NCS-1 de receptorii dopaminergici de tip 2 (o tinta a medicamentelor antipsihotice) in girusul dintat si au observat alterarea curiozitatii si a memoriei spatiale.
S-a concluzionat ca stimularea curiozitatii va stimula si inteligenta (si viceversa), dar sunt sigur ca nu se refera la curiozitatea pentru informatii din sfera mondena, barfe sau alte detalii irelevante pentru dezvoltarea cerebrala…
vezi de ce trebuie sa-mi hranesti curiozitatea din cand in cand ? :))
Inteligenta, folosita in scopul curiozitatii a fost si este eficienta. Stiinta a avansat tocmai datorita acestor doua elementa.