Intre bacterii si virusuri se poarta o lupta de milioane de ani. Pentru a supravietui, fiecare forma de viata si-a dezvoltat de-a lungul timpului capacitati din ce in ce mai performante. Virusurile sunt entitati undeva la limita dintre organic si anorganic, astfel ca ele nu se pot inmulti singure. Pentru a-si creste populatia, virusurile au nevoie de o celula in care sa patrunda si sa-i foloseasca resursele pentru a crea noi copii de virus. Dupa ce se ajunge la un anumit numar de copii, acestea parasesc celula respectiva si invadeaza alte celule.
Cercetatorii au studiat bacterii din specia E. coli si au observat ca acestea au capacitatea de a impiedica replicarea virusurilor care le infecteaza. Bacteria permite virusului sa patrunda in celula, dupa care incorporeaza ADN-ul viral in cromozomii proprii. Astfel, bacteriile nu numai ca au facut fata luptei cu virusurile, dar au obtinut si caracteristici superioare fata de cele ale altor bacterii din aceeasi specie, bacterii care nu au interactionat cu virusuri.
Prin incorporarea unui set de 25 de gene apartinand virusului, bacteriile cresc si se inmultesc mai repede. Dupa ce s-a indepartat, experimental, materialul genetic viral din cromozomii bacteriilor, rata lor de crestere a scazut de 5 ori.
Asa s-a explicat de ce bacteriile contin 10-20% material genetic strain. Prin diversitatea genetica, acestea reusesc sa se adapteze mai bine unor conditii de mediu noi.
Includerea de material genetic in propriul genom implica, pe langa o crestere mai rapida, si o scadere a mobilitatii. Astfel, bacteriile pot alege cand sa retina si cand sa elimine informatia genetica noua, in functie de activitatea migratorie pe care o vor avea.
Procesul de captare/eliminare a materialului genetic viral este implicat in formarea de catre bacterii a biofilmelor. Acestea sunt responsabile de infectiile postoperatorii si de otitele persistente la copii.
Noile descoperiri pot avea impact atat asupra dezvoltarii medicinei cat si asupra industriei combustibililor alternativi.