Despre Punctul G s-au publicat deja peste 300 de articole medicale in jurnale de specialitate, unul dintre cele mai importante fiind scris de Grafenberg in 1950, acesta remarcand o zona erogena pe peretele anterior al vaginului, care este apasata in jos impotriva degetului in timpul unui orgasm.
In anii ’80 a fost sugerat ca Punctul G nu exista in realitate, fiind doar un concept al sexologiei. Un studiu publicat recent in BJOG (British Journal of Obstetrics and Gynaecology) a demonstrat existenta Punctului G si a caracterizat tesutul/celulele din care este format.
Trecem peste detaliile tehnice (faptul ca studiul a fost efectuat pe cadvre, disectii ale vaginului, coloratii hematoxilina-eozina etc) si aflam ca Punctul G a fost identificat histologic (ca o formatiune distincta) in toate cele 8 femei incluse in studiu.
Mai mult decat atat, s-a definit si pozitia in relatie cu meatul uretral (deschiderea uretrei), la 4.5 cm distanta cu usoare variatii spre stanga sau dreapta. Exista si variatii ale dimensiunii, media fiind 7 mm.
Pozitia si structura Punctului G (credit: Ostrzenski et al, BJOG)
Partea cea mai interesanta este reprezentata de structura histologica. Punctul G este defapt un complex anatomic format din tesut neurovascular, celule nervoase periferice si un neuroganglion. Contrar presupunerilor anterioare, Punctul G nu contine tesut erectil (corp cavernos) sau glandular.
Ca si fapt divers, un studiu publicat anterior de Shafik et al a demonstrat cu ajutorul electrovaginogramei (similar electrocardiogramei, EKG, care inregistreaza activitatea electrica a inimii) faptul ca pe peretele anterior al vaginului exista un generator de electricitate, teorie concordanta cu descrierea histologica prezentata in noul studiu.
Bine, si la ce ajuta toate astea?
Caracterizarea histologica a Punctului G deschide noi porti pentru studii si va putea diagnostica (si trata, ideal) insuficienta de Punct G in cazul disfunctiilor sexuale.
Autorii studiului contrainidica orice incercare de augmentare a Punctului G prin injectii cu colagen (G-Spot Amplification), estrogeni, androgeni, oxitocina, acestea putand interfera cu structura arhitecturala a Punctului G. De asemenea, atentie deosebita trebuie acordata operatiilor vaginului anterior (vaginolpastie, reparatii de prolaps etc) si oricaror alte proceduri care au potentialul de a afecta vascularizatia Punctului G.