Sindromul Raynaud – cauze, factori de risc, diagnostic, tratament

Vorbim despre un sindrom atunci cand un grup de simptome sau semne ce apar impreuna se circumscriu unui tablou clinic distinct. Sindromul Raynaud despre care m-am gandit sa scriu astazi afecteaza circulatia sanguina mai ales de la nivelul degetelor mainilor si ale picioarelor. Vasele de sange (arterele mici in acest caz) se ingusteaza printr-un mecanism ce poarta numele de vasospasm sau vasoconstrictie in situatia in care organismul este expus la frig sau la stres.

De cate tipuri este sindromul Raynaud?
Acesta poate fi clasificat in 2 tipuri:

• Sindrom Raynaud primar – boala are debut de sine statator si apare in jurul varstei de 15-25 de ani, de regula din cauza expunerii la frig si la stres, vasele de sange reactionand la acesti doi factori de risc. Nu intotdeauna necesita tratament, fiind o forma mai usoara.
• Sindrom Raynaud secundar – apare in asociatie cu alte probleme de sanatate si se intalneste mai rar, dar apare si mai tarziu fata de cel primar (in jurul varstei de 40 de ani). Poate sa apara din cauza prezentei unor afectiuni ale tesutului conjunctiv, ale vaselor de sange, sindrommului de tunel carpian sau chiar si pe seama administrarii unor medicamente ca de exemplu pentru tratarea hipertensiunii arteriale, migrenelor, unor tipuri de cancer. De regula aceasta forma necesita tratament.

Care sunt cauzele aparitiei sindromului Raynaud?
Cauzele aparitiei acestui sindrom nu sunt pe deplin elucidate, totusi se pare ca este vorba despre modul in care reactioneaza vasele atunci cand sunt expuse celor 2 factori de risc pe care i-am enumerat mai sus.

Boala se manifesta in 3 stadii. In primul rand are loc vasoconstrictia arteriolelor de la nivelul degetelor ceea ce conduce la modificarea culorii mainilor si/sau picioarelor. Initial acestea devin palide, urmata de cianoza. Cianoza apare ca o consecinta a privarii tesuturilor de oxigen. Vasele fiind contractate nu mai ajunge suficient sange oxigenat la celulele din tesuturi. Fara oxigen celulele mor. Aceasta vasoconstrictie este urmata de o vasodilatatie paradoxala care va modifica culoarea extremitatilor, acestea devenind rosii insotite de edem.

Culoarea se modifica deoarece dupa privarea de oxigen, deodata celulele primesc o cantitate foarte mare de oxigen.

Factorii de risc pentru sindromului Raynaud
Printre factorii de risc ai Sindromului Raynaud primar se numara:

• Sexul feminin: Sindromul Raynaud primar afecteaza mai ales femeile.
• Varsta: 15-25 de ani

Printre factorii de risc ai sindromului Raynayd secundar se numara:

• Bolile asociate: sclerodermie, lupus
• Anumite ocupatii: Persoanele care lucreaza cu obiecte ce traumatizeaza repetitiv testurile, pot fi expusi riscului de a dezvolta sindromul Raynaud secundar.
• Expunerea la anumite substante: clorura de vinil.

Cum se diagnosticheaza sindromul Raynaud?
Diagnosticul se poate pune destul de usor, dar este mai dificil de stabilit subtipul, daca este vorba de forma primara sau de cea secundara. Pentru aceasta mai sunt necesare pe langa simpla consultatie anumite investigatii precum:

– teste sanguine pentru evidentierea anticorpilor antinucleari in cazul in care se presupune ca boala vine ca o consecinta a unei afectiuni autoimune a testului conjunctiv.

– rata de sedimentare a eritrocitelor sau VSH: un VSH crescut pune problema existentei unei boli inflamatorii sau a unei afectiuni autoimune.

De retinut este faptul ca momentan nu exista nici un test specific pentru sindromul Raynaud. Testele pe care le-am mentionat mai sus ajuta la diferentierea formei primare de cea secundare.

Cum se poate trata Sindromul Raynaud?
Exista mai multe moduri in care se poate trata aceasta afectiune.

1. In primul rand se recomanda imbracarea adecvata pe perioadele reci (manusi si sosete groase). Aceste metode de precautie sunt eficiente in cazul sindromului Raynaud primar pentru ca reduc numarul episoadelor si previn afectarea tesuturilor.

2. Medicatia recomandata este de regula una ce conduce la vasodilatatie (blocante ale canalelor de calciu, alfa blocanti). Exista si un unguent aplicat la nivel local, in zonele afectate, care contine nitroglicerina ajuta la ameliorarea simptomelor. Exista unele medicamente care agraveaza simptomele, de aceea este important sa tinem cont de sfaturile medicului.

3. Tratamentul chirurgical poate fi o solutie in cazurile extreme. Se face o rezectie a nervilor simpatici de la nivelul zonelor afectate, ceea ce reduce transmiterea nervoasa la nivel central si implicit raspunsul nu mai este pronuntat, iar simptomele vor deveni mult mai blande. Nu intotdeauna operatia este eficienta. Mai exista posibilitatea injectiei cu Botox tot in acelasi scop, de a bloca nervii simpatici.

Episoadele pot fi reduse prin evitarea:

• Fumatului – acesta contribuie la aparitia vasospasmului
• Stresului
• Schimbarilor bruste de temperatura

In timpul unui episod, incercati sa incalziti treptat zonele afectate. Intrati intr-o incapere incalzita, puneti mainile sub zona axilara (la sub brat), puneti mainile si/sau picioarele in apa calda (NU fierbinte).

Sindromul Raynayd este o afectiune deranjanta si pentru care pana in prezent exista doar tratament care sa amelioreze simptomele si frecventa episoadelor. Foarte rar se intampla sa apara complicatii, dar atunci cand apar deobicei sunt severe (daca se obstrueaza complet o artera poate sa apara necroza tesutului ceea ce numim gangrena).

Totusi, acest sindrom poate fi tinut sub control cu usurinta daca se respecta recomandarile medicale.