Malaria este o infectie provocata de un protozoar, cu evolutie acuta sau cronica, transmisa de tantarul Anopheles la om. Exista 4 specii de Plasmodium care determina infectia la om.
Sistemele afectate de malarie sunt hematologic, limfatic si imunologic.
Nu se cunoaste un mod de transmitere genetic pentru malarie, dar se pare ca deficitul de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza, siclemia si ovalocitoza ereditara au efect protector impotriva infectiei cu P. falciparum.
Printre simptomele malariei se numara febra, starea generala alterata, frisoane, cefalee, greata, splenomegalie (la infectia cronica), hipotensiune sistolica.
Infectia cu P. falciparum are perioada de incubatie de 12-14 zile, cu febra inalta si accese febrile la intervale de 48 de ore in primele 2 luni de la infectie. Cand numarul parazitilor in sangele circulant este foarte mare, pot aparea complicatii precum anemia, icter, trombocitopenie sau colaps vascular. Alte complicatii includ gastroenterita, afectarea sistemului nervos central, insuficienta renala si edem pulmonar. Daca infectia este severa, poate avea evolutie fatala.
Infectia cu P. vivax si P. ovale are perioada de incubatie de pana la 12 luni, cu accese febrile la intervale de 48 de ore. Parazitii pot ramane in stadiu dormant in ficat, determinand recaderi dupa mai multe luni de la infectia primara.
Infectia cu P. malariae are perioada de incubatie de aproximativ 35 de zile, cu accese febrile la intervale de 72 de ore. Aceasta boala poate deveni cronica si poate conduce la instalarea sindromului nefrotic.
Factorii de risc pentru malarie sunt calatoriile si locuitul in zonele endemice (75% din cazurile de malarie cu P. falciparum provin din Africa subsahariana). Rar, malaria se poate transmite prin transfuzii de sange sau de la mama la fat.